Test Macroeconomie
Test de Macroeconomie
Testează-ți cunoștințele în domeniul macroeconomiei cu acest quiz cu 34 de întrebări! Fie că ești student sau pur și simplu pasionat de economie, acest quiz este o oportunitate excelentă de a-ți evalua înțelegerea conceptelor economice esențiale.
Întrebările acoperă subiecte precum:
- Inflația și cauzele acesteia
- Funcțiile statului în economie
- Politica monetară
- Ciclurile economice
- Creșterea și dezvoltarea economică
Inflaţia reprezintă:
A) un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
B) un dezechilibru microeconomic monetaro-real
C) o disfuncţie gravă între mărimile economice reale şi cele nominale
D) o disfuncţie gravă între mărimile economice nominale şi cele monetare.
Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
A) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
B) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor
C) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor
D) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate bunurile şi serviciile;
E) este un fenomen cumulativ.
Inflaţia abundenţei:
A) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;
B) are la origini îndeosebi cauze monetare
C) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de bunuri şi servicii
D) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de bunuri şi servicii.
Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
A) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale
B) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile
C) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
D) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
A) o creştere demografică susţinută;
B) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
C) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
D) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
E) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor
În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
A) cu cât curba ofertei este mai elastică;
B) cu cât producţia este mai elastică;
C) cu cât producţia este mai rigidă;
D) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
A) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
B) cu cât producţia se va reduce mai mult;
C) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
D) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
Inflaţia monetară îşi găseşte explicaţia clasică în ecuaţia:
A) teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher;
B) teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson;
C) teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman;
D) teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux.
Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%, înseamnă că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
A) 24%;
B) 25,97%;
C) 26,82%;
D) 27%.
Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza unui "coş" de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de creştere a preţurilor de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii preţurilor de 25% şi servicii, cu o rată de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei este:
A) 79,5%;
B) 58,33%;
C) 29,5%;
D) 25%.
Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%, înseamnă că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
A) 22,5%;
B) 21%;
C) 23,75%;
D) 22%
Într-o economie modernă statul îndeplineşte următoarele funcţii esenţiale:
A) alocarea resurselor;
B) ameliorarea repartiţiei veniturilor;
C) stabilizarea economiei;
D) controlul preţurilor.
Statul este o prezenţă incontestabilă în economiile moderne contemporane prin:
A) ansamblul acţiunilor guvernului ca producător, regulator şi susţinător al sectorului privat
B) funcţiile sale de redistribuire a bogăţiei;
C) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
D) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale preţurilor.
Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate democratică se poate realiza prin:
A) folosirea instrumentului numit ÅŸi "impozit negativ";
B) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
C) sistemul de plăţi de transfer;
D) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.
Plăţile de transfer reprezintă:
A) un impozit negativ;
B) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
C) un instrument al redistribuirii veniturilor;
D) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
A) sistemul proporţional de impozite;
B) "impozitul negativ";
C) sistemul progresiv de impozitare;
D) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
Impozitele directe:
A) vizează cheltuirea venitului;
B) se mai numesc ÅŸi taxe de consum
C) îmbracă forma impozitelor pe venit;
D) în ţara noastră se prezintă ca impozite pe profit şi pe salarii.
Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
A) măreşte nivelul ratei de rescont;
B) scumpeÅŸte creditul;
C) relaxează creditul;
D) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le imprime pieţei monetare.
Prin politica de "open market", atunci când Banca Centrală cumpără titluri de pe piaţa financiară:
A) reduce cantitatea de monedă de pe piaţa monetară;
B) majorează cursul acestora;
C) creşte cantitatea de monedă de pe piaţa monetară;
D) diminuează resursele de creditare ale băncilor comerciale.
Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul IS-LM vom avea:
A) o deplasare în sus pe curba IS;
B) o deplasare în jos pe curba IS;
C) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
D) o deplasare spre stânga a curbei IS.
În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
A) o deplasare spre dreapta a curbei LM;
B) o deplasare spre stânga a curbei LM;
C) o deplasare în sus pe curba IS;
D) o scădere a venitului naţional.
La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea situaţie: consumul total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.; cheltuielile guvernamentale reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500 u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul total al impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.; iar plăţile de transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total al exporturilor este de 3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de forma C = C0 + 0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină reducerea investiţiilor totale private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului naţional la nivelul iniţial se poate realiza prin una din următoarele căi:
A) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
B) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
C) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
D) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
A) în cote variabile;
B) progresivă;
C) regresivă;
D) proporţională.
La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor este de 3000; totalul "plăţilor de transfer" este de 500; investiţiile autonome se ridică la 1000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul naţional de echilibru:
A) se reduce cu 490;
B) creÅŸte cu 490;
C) devine egal cu 12.010;
D) devine egal cu 12.990.
Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le consideraţi corecte?
A) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a venitului naţional pe total sau pe locuitor;
B) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
C) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi corecte:
A) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi calitative ce survin în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire şi în comportamentul economic al oamenilor;
B) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii într-o societate la un moment dat;
C) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii naţionale de la inferior la superior.
Progresul economic reprezintă:
A) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
B) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
C) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
D) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea fiinţei umane".
Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge:
A) resursele naturale;
B) echipamentele de producţie;
C) munca;
D) politica economică;
E) schimburile internaţionale.
Tipul extensiv al creÅŸterii economice:
A) este specific economiilor în curs de dezvoltare;
B) este specific economiilor avansate;
C) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei utilizării factorilor de producţie;
D) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea cantităţii factorilor de producţie.
Ciclurile economice decenale au fost analizate de:
A) N.D. Kondratieff;
B) Kitchin;
B) Kitchin;
D) R. Solow.
Coeficienţii de comerţ exterior sunt:
A) mai mari pentru ţările ce dispun de un potenţial ridicat;
B) mai mici, cu cât nivelul de dezvoltare este mai ridicat;
C) mai mari, cu cât nivelul de dezvoltare este mai ridicat;
D) mai mici pentru ţările ce dispun de un potenţial mic.
Balanţa comercială:
A) este o componentă a balanţei contului curent;
B) este o componentă a balanţei contului de capital;
C) include balanţa serviciilor;
D) include balanţa transferurilor unilaterale.
O balanţă de plăţi activă:
A) este rezultatul unor încasări mai mari decât plăţile în relaţiile internaţionale;
B) este un indiciu sigur că exporturile au fost mai mari decât importurile;
C) permite exportul de capital;
D) perturbă relaţiile internaţionale.
Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y > C + I):
A) există o balanţă comercială excedentară;
B) există o balanţă comercială deficitară;
C) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;
D) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
{"name":"Test Macroeconomie", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Testează-ți cunoștințele în domeniul macroeconomiei cu acest quiz cu 34 de întrebări! Fie că ești student sau pur și simplu pasionat de economie, acest quiz este o oportunitate excelentă de a-ți evalua înțelegerea conceptelor economice esențiale.Întrebările acoperă subiecte precum:Inflația și cauzele acesteiaFuncțiile statului în economiePolitica monetarăCiclurile economiceCreșterea și dezvoltarea economică","img":"https:/images/course3.png"}