CHIRU - grile licenta (119)

Suprafata care separs in orice moment explozivul incă nedescompus de produsii gazosi rezultati prin explozie se numeste

Zona interzisa;

Zona de separatie;

Zona necunoscuta;

Zona gazoasa;

In cazul substantelor explozive poarta numele de sensibilitate

Capacitatea unei substante explozive de a raspunde la actiunea unui stimul extern;

Capacitatea unei substante explozive de a raspunde la actiunea unui stimul intern;

Capacitatea unei substante explozive de a nu raspunde la actiunea unui stimul;

Capacitatea unei substante explozive de a fi inerta;

Explozivii primari faţă de explozivii secundari sunt

Identici;

Absolut insensibili;

Mult mai sensibili;

Mult mai insensibili;

Ţinând cont de densităţile diferite ale aerului şi apei, durata undei de şoc produse la explozie în apă faţă de durata undei de şoc produse la explozie în aer este

Mai mare;

Mai mică;

Egală;

Indiferentă;

La explozia subacvatică a explozivului componentei de luptă se formează

O bulă numai din gaze;

O bulă de apă;

O bulă din gaze şi vapori de apă;

O bulă de aer;

În funcţie de tipul explozivului unda de detonaţie în exploziv are presiuni înalte de ordinul a

100 kbari

400 kbari

600 kbari

200 kbari

În funcție de tipul explozivului temperatura inițială a undei de șoc în aerul înconjurător este de ordinul a

2.000 °C;

3.000 °C;

4.000 °C;

5.000 °C;

În funcţie de tipul explozivului presiunea iniţială a undei de şoc în aerul înconjurător este de ordinul a:

200 kbari

300 kbari

400 kbari

500 kbari

Componentele de luptă cu energie cinetică se referă la acelea la care acţiunea asupra blindajelor este obţinută prin

Explozie;

Detonaţie;

Impact;

Efect cumulativ;

Inițierea reacției de transformare chimică a explozivilor înalți din componentele de luptă este realizată prin intermediul

Ianțului de foc;

Fitilului ordinar;

Fitilului detonant;

Lanțului detonant;

La explozia unei componente de luptă în aer, raza de acţiune a undei de şoc produse de exploziv comparativ cu raza de acţiune a fragmentelor corpului metalic este

Mai mare;

Mai mică;

Egală;

Indiferentă;

Încărcătura cumulativă din componentele de luptă are în compunere o cămaşă scobită (cu convexitatea spre exploziv) din metal, uzual din cupru sau aluminiu, cu formă

Conică;

Emisferică;

Cilindrică;

Oarecare;

Sistemele de iniţiere a componentelor de luptă sunt în esenţă mecanisme cu stare

Ternară;

Binară;

Monară;

Cvadruplă;

În legătura dintre sistemul de iniţiere şi componenta de luptă procesul funcţional este

Bidirecţional;

Indiferent;

Unic şi ireversibil;

Multiplu şi reversibil;

Calitatea cerută construcţiilor de sisteme de iniţiere este specificată uzual prin fiabilitatea funcţională şi fiabilitatea siguranţei. Între aceste fiabilităţi există următoarea relaţie

Fiabilitatea funcțională < fiabilitatea siguranței;

Fiabilitatea funcțională = fiabilitatra siguranței;

Fiabilitatea funcțională > fiabilitatea siguranței;

Fiabilitatea funcţională şi fiabilitatea siguranţei trebuie să fie egale cu 100%

Dispozitivele ambientale din compunerea sistemelor de iniţiere ( cu toate că nu sunt apte să detecteze prezenţa fizică a ţintei, dar pot sesiza o dimensiune unică a mediului în care ţinta se poate afla) este normal să fie găsite la componentele de luptă din

Rachetele antiaeriene;

Proiectilele de artilerie;

Minele terestre;

Bombele antisubmarin şi alte armamente/componente de luptă cu încărcături de adâncime;

Substanţele explozive sunt

Compuşi chimici definiţi;

Amestecuri de substanţe, mai mult sau mai puţin complexe;

Carburanţi şi comburanţi;

Compuşi chimici definiţi sau amestecuri de substanţe;

Substanţele explozive exercită un lucru mecanic asupra mediului înconjurător datorită

Radiaţiei penetrante

Undei de şoc;

Energiei termice degajate;;

Energiei luminoase degajate;

Transformarea deflagraţiei în detonaţie este posibilă dacă

Explozivul este brizant;

Explozivul este de iniţiere;

Densitatea pulberii este mai mare de 1;

S-a depăşit masa critică.;

Fenomenul exploziei, care are drept rezultat formarea gazelor sub presiune, a căror energie potenţială se transformă în lucru mecanic, este caracterizat pe timpul desfăşurării lui de

Efecte telurice;

Efecte seismice;

Efecte termice;

După utilizările militare substanţele explozive pot fi

Substanţe explozive omogene;

Substanţe explozive eterogene;

Substanţe explozive care "detună";

Compoziţii pirotehnice;

Explozivii primari se utilizează pentru

Lucrări de distrugeri;

Iniţierea altor explozivi;

încărcături de azvârlire;

Obţinerea unor efecte speciale;

Viteza de detonaţie este de ordinul a câţiva

Mm/s

Cm/s

M/s

Km/s

Sensibilitatea substanţelor explozive depinde de

Stabilitatea explozivului

Coeficientul de oxigen

Natura stimulului exterior

Covolum

După tipul de energie folosită la iniţierea transformărilor explozive, impulsul iniţial poate fi

Mecanic (lovire, înţepare, frecare, împuşcare);

Termo-plastic;

Electro-chimic;

Dinamic;

Stabilitatea substanţelor explozive depinde de

Stabilitatea dinamică;

Stabilitatea chimică;

Stabilitatea ionică;

Stabilitatea calorică;

Substanţele explozive au potenţial energetic foarte mare, capabile ca sub acţiunea unui impuls exterior să se descompună extrem de rapid, cu degajare de căldură, în produşi ……… capabili de a exercita un lucru mecanic asupra mediului înconjurător

Lichizi

Solizi

Gazoşi

De vapori

Poartă numele de explozie …….. Descompunerii chimice rapide, care are drept rezultat formarea gazelor sub presiune, a căror energie potenţială se transformă în lucru mecanic

Evenimentul

Fenomenul

Starea

Faza

Compoziţiile explozive militare sunt pe bază de

Trotil

Argilă

Explozivi primari

Fulminat de mercur

Pulberea neagră conţine

Vapori

Nitraţi

Seu

Sulf

Pentru explozivi, menţinerea în timp a proprietăţilor explozive ale lor este legată în special de menţinerea proprietăţilor

Fizice

Psihice

Stărilor de agregare

Explozive

Ansamblul de elemente, astfel organizat, încât să poată fi tras cu o gură de foc de artilerie se numeşte

Proiectil

Lovitură

Tub cartuş

Focos

Sunt numite cartuşe loviturile cu calibrul mai mic de

20 mm

14,5 mm

12,7 mm

7,62 mm

Loviturile de artilerie la care tubul cartuş este îmbinat cu proiectilul sunt numite

Lovituri acuplate

Lovituri neacuplate

Lovituri monobloc

Lovituri nesertizate

Indiferent de destinaţie şi organizare proiectilele au următoarele elemente comune

Focosul, corpul proiectilului, explozivul primar şi eventual pastile trasoare

Corpul proiectilului, încărcătura de luptă şi brâul forţator

Corpul proiectilului, încărcătura de luptă, brâul director şi brâul forţator

Corpul proiectilului, încărcătura de luptă şi brâul director

Proiectilele cumulative fac parte din categoria proiectilelor

Cinetice

Exploziv-fugase

Antiblindaj

Subcalibru

Impulsul de detonaţie la focosul cu detonator este produs de un lanţ compus în general din

Capsă de aprindere, întârzietor; amplificator de flacără, capsă detonantă, încărcătură de transmitere şi detonator

Capsă de aprindere, întârzietor de flacără, capsă detonantă, încărcătură de transmitere şi detonator

Capsă de iniţiere, întârzietor; amplificator de flacără, capsă detonantă, încărcătură de transmitere şi detonator

Capsă iniţiere, mecanism de reglaj, mecanism de autodistrugere şi detonator

Focoasele de proximitate pot fi

Chimice

Fizice

De contact

Pasive

Asupra pieselor focosului pe traiectorie acţionează următoarele forţe

Forţa de inerţie

Forţa de întârziere

Forţa de avansare

Forţa de frânare

După tipul stabilizării proiectilele se împart în

Proiectile cu stabilizare combinată

Proiectile cu stabilizare giroscopică

Proiectile cu stabilizare dinamică

Proiectile cu stabilizare chimică

Focoasele pentru proiectilele de artilerie sunt mecanisme speciale destinate pentru a produce funcţionarea proiectilelor

în punctul dorit al traiectoriei

Dincolo de obiectiv (obstacol)

După expirarea unui timp nedefinit

După parcurgerea unei porţiuni din traiectorie

După locul de montare la proiectil, focoasele de artilerie pot fi

Laterale

în interiorul explozivului

De fund

La tubul cartuş

După gradul de siguranţă focoasele de artilerie pot fi

Cu siguranţă totală

Neasigurate

Combinate

Mixte

Prin stabilitatea unui proiectil se înţelege

Viteza laterală datorită acţiunii posterioare a gazelor cât mai mică

Poziţia centrului de greutate să fie înaintea centrului de presiune

Devierile de la tangenta la traiectorie să fie fără importanţă

Să urmărească tangenta la traiectorie în vârful acesteia

Pentru mărirea vitezei iniţiale a proiectilului se poate acţiona pe una din următoarele căi

Micşorarea raportului dintre greutatea lui şi suprafaţa secţiunii transversale

Mărirea raportului dintre greutatea lui şi suprafaţa secţiunii transversale

Mărirea raportului dintre greutatea lui şi lungimea ţevii

Mărirea raportului dintre greutatea lui şi masa ţevii

Miimea este unitate de măsură pentru

Lungimi

Unghiuri

Viteze

Greutăţi

Unghiul de înălţător este unghiul format între

Orizontala tunului şi linia de înălţare

Orizontala tunului şi linia de tragere

Orizontala tunului şi linia de proiecţie

Linia de înălţare şi linia de tragere

În vid unghiul de proiecţie faţă de unghiul de cădere este

Egal

Mai mare

Mai mic

Diferă puţin

În aer unghiul de proiecţie faţă de unghiul de cădere este

Egal

Mai mare

Mai mic

Diferă puţin

În vid asupra proiectilului acţionează următoarele forţe

Forţa de avansare

Forţa de gravitaţie

Forţa de nutaţie

Forţa de precesie

În vid bătaia maximă se obţine pentru un unghi de proiecţie de

30°

7-50

5-00

În aer mişcare de nutaţie a proiectilului este determinată de

Mişcarea de rotaţie

Mişcarea de translaţie

Mişcarea de derivaţie

Mişcarea de precesie

Mărirea indicelui de formă al unui proiectil duce la

Micşorarea bătăii

îngroşarea proiectilului

Mărirea lungimii acestuia

Pentru un proiectil la care greutatea diferã faþã de cea din tabla de tragere cu mai puþin de 1/3% se simbolizeazã pe acesta

+++

Căile pentru creşterea efectului proiectilelor la ţintă sunt

Mărirea împrăştierii proiectilelor

Considerarea influenţei factorilor meteo şi balistici

Utilizarea proiectilelor nedirijate

Utilizarea focoaselor convenţionale

În aer, asupra proiectilului pe traiectorie acţionează următoarele forţe principale

Forţa de recul

Forţa centripetă

Forţa de rezistenţă a aerului

Forţa centrifugă

Diferenţele între traiectoria în aer şi traiectoria în vid a proiectilului tras în aceleaşi condiţii constau în faptul că

Bătaia este mai mare în aer decât în vid

Unghiul de cădere este mai mare în aer decât în vid

Viteza de cădere este mai mare în aer decât în vid

Viteza iniţială este mai mare în aer decât în vid

În două puncte situate la aceeaşi înălţime pe traiectoria în vid, viteza proiectilului are

Valori inegale

Valori distincte

Valori diferite

Aceeaşi valoare

Complexele artileristice navale sunt destinate pentru

Combaterea ţintelor aeriene

Combaterea ţintelor navale

Combaterea ţintelor terestre

Combaterea ţintelor aeriene, navale şi terestre

Compunerea de principiu a unui complex artileristic naval este

Mijlocul de cercetare, calculatorul balistic, transformatorul de coordonate şi instalaţia de artilerie

Radiolocatorul, coloana de vizare, instalaţia de forţă, calculatorul balistic şi instalaţia de artilerie

Radiolocatorul, pupitrul de comandă şi control, calculatorul balistic şi instalaţia de artilerie

Mijlocul de cercetare, emiţătorul şi receptorul, calculatorul balistic, transformatorul de coordonate şi instalaţia de artilerie

Orice complex artileristic naval permite

Managementul personalului de artilerie

Managementul logistic al focului artileriei

Managementul forţelor de artileriei

Antrenamentul personalului (operatorilor şi servanţilor)

Dacă apar deranjamente tehnice, care afectează diverse părţi componente ale unui complex artileristic naval există posibilitatea ca acesta să funcţioneze pe

Una din variantele de realizare a sursei de măsurare a coordonatelor (radar, video, IR, optic)

Una din variantele de dotare cu aparate de ochire dispuse la altă instalaţie navală de artilerie

Una din variantele de comandă la alt complex artileristic naval

Una din variantele de comandă de la altă navă

Complexul artileristic naval este definit ca

Un ansamblu de piese şi mecanisme destinate executării tragerilor de artilerie

Un ansamblu funcţional integrat al unui radar de artilerie ori al unui echivalent al acestuia (cameră TV şi telemetru laser) cu una sau mai multe instalaţii navale de artilerie prin intermediul unui calculator şi este conceput pentru executarea unei sau mai multor misiuni de foc distincte

Una sau mai multe instalaţii de artilerie comandate prin intermediul unui radar de tragere în vederea executării unei sau mai multor misiuni de foc

Un sistem de armament de artilerie din dotarea navelor militare

Complexul artileristic naval este destinat pentru

Executarea tuturor misiunilor de foc ale navei militare

Executarea misiunilor de foc împotriva tuturor ţintelor din raza sa de acţiune

Executarea unei sau mai multor misiuni de foc distincte: împotriva ţintelor navale, împotriva ţintelor aeriene şi/sau împotriva ţintelor terestre

Executarea tragerilor împotriva rachetelor antinavă

În raport cu un sistem integrat de armament naval un complex artileristic naval de artilerie

Intră în compunerea sistemului integrat de armament naval

Nu intră în compunerea sistemului integrat de armament naval

Intră obligatoriu în compunerea unui sistem integrat de armament naval

Poate sau nu intra în compunerea unui sistem integrat de armament

În cazul în care intră în compunerea unui sistem integrat de armament naval atunci un complex artileristic naval de artilerie va lucra

în mod integrat (varianta de bază) sau în comun cu un radar de cercetare sau în mod independent

Numai în mod independent

Numai în comun cu un radar de cercetare

Numai în comun cu un radar de cercetare sau în mod independent

În cazul în care nu intră în compunerea unui sistem integrat de armament naval atunci un complex artileristic naval de artilerie va lucra

în mod integrat sau în comun cu un radar de cercetare sau în mod independent

Numai în mod independent

Numai în comun cu un radar de cercetare

în comun cu un radar de cercetare (varianta de bază) sau în mod independent

Orice complex artileristic naval permite

Conducerea focului artileriei navei

Managementul tactic şi tehnic al focului artileriei navei şi pregătirea şi verificarea pregătirii personalului de deservire

Managementul tactic şi tehnic al focului artileriei navei

Conducerea tehnică a focului artileriei navei

Managementul tactic al focului complexului artileristic naval constă în

Căutarea ţintei (independent sau în comun cu alte mijloace tehnice de cercetare a spaţiului naval şi aerian) şi descoperirea, identificarea, recunoaşterea apartenenţei şi selectarea ţintelor

Pregătirea şi verificarea pregătirii personalului de serviciu

Căutarea, descoperirea, identificarea, recunoaşterea şi selectarea ţintei, transmiterea datelor şi comenzilor, controlul modului de lucru şi stabilirea rezultatelor focului executat

Controlul modului de lucru al aparatelor, operatorilor şi servanţilor şi stabilirea rezultatelor focului artileriei

Managementul tehnic al focului complexului artileristic naval constă în

Determinarea vectorului vitezei ţintei

Determinarea unghiurilor totale de ochire în plan orizontal UTOO şi în plan vertical UTOV din UOO şi UOV în funcţie de unghiurile de balans ale navei pe valuri (ambardee, tangaj şi ruliu)

Transmiterea UTOO şi UTOV la instalaţia navală de artilerie şi corectarea UTOO şi UTOV

Determinarea vectorului vitezei ţintei, rezolvarea problemei de întâlnire a proiectilului cu ţinta sub aspect geometric şi balistic, determinarea unghiurilor de ochire în plan orizontal UOO şi în plan vertical UOV, determinarea unghiurilor totale de ochire în plan orizontal UTOO şi în plan vertical UTOV din UOO şi UOV în funcţie de unghiurile de balans ale navei pe valuri (ambardee, tangaj şi ruliu), transmiterea UTOO şi UTOV la instalaţia navală de artilerie şi corectarea UTOO şi UTOV

Părţile componente ale complexului artileristic naval constau în

Radarul de artilerie sau un echivalent, adică telemetru laser şi camere TV, transformatorul de coordonate, dispozitivul de comandă la distanţă şi instalaţia navală de artilerie

Mijlocul de cercetare (radarul de cercetare), calculatorul de cinematică şi priorităţi, sursa de măsurare a coordonatelor (radarul de artilerie sau un echivalent, adică telemetru laser şi camere TV), transformatorul de coordonate, dispozitivul de comandă la distanţă şi instalaţia navală de artilerie

Mijlocul de cercetare (radarul de cercetare), calculatorul de cinematică şi priorităţi, transformatorul de coordonate, dispozitivul de comandă la distanţă şi instalaţia navală de artilerie

Clasificarea complexelor artileristice navale se poate face după următoarele criterii

Clasa navei, destinaţie, calibru şi construcţie

Destinaţie, calibrul instalaţiei de artilerie şi construcţie

Utilizare, destinaţie, calibru şi construcţie

Destinaţie, calibrul instalaţiei de artilerie, tipul calculatorului şi construcţie

După tipul calculatorului complexele artileristice navale se împart în complexe artileristice cu

Calculator ionic, reţea locală şi calculator analogic

Calculator analogic şi calculator mixt

Calculator analogic, calculator numeric şi calculator hibrid

Calculator neural şi calculator analogic

După construcţie complexele artileristice navale se împart în complexe artileristice

Compacte cu şi fără radar de cercetare încorporat şi necompacte

Compacte cu radar de cercetare încorporat şi necompacte

Compacte fără radar de cercetare încorporat şi necompacte

Compacte şi necompacte

Calculatorul balistic din complexele artileristice navale rezolvă problema de întâlnire a proiectilului cu ţinta

După metoda experimentală

După metoda geometrică

După metoda timpului minim

După metoda aproximaţiilor succesive

Complexul artileristic naval funcționeazã ca

Sistem cu reglare automatã cu datele de intrare ca fiind coordonatele curente ale þintei ºi cu datele de ieºire ca fiind unghiurile de ochire, transmise de la distanþã þevilor instalaþiei navale de artilerie

Sistem cu reglare manualã cu date la intrare ca fiind coordonatele curente ale þintei ºi ca date de ieºire ca fiind unghiurile de ochire ale þevilor instalaþiei navale de artilerie

Sistem fãrã reglare cu date la intrare ca fiind coordonatele curente ale þintei ºi ca date de ieºire ca fiind unghiurile de ochire ale þevilor instalaþiei navale de artilerie

Sistem cu reglare automatã cu date la intrare ca fiind coordonatele curente ale þintei ºi ca date de ieºire ca fiind unghiurile de ochire ale þevilor instalaþiei navale de artilerie, introduse manual dupã citirea indicaþiilor aparatelor

În compunerea de principiu a unei instalaţii navale de artilerie intră

Partea oscilantă, partea rotativă, afet

Partea oscilantă, partea rotativă, partea fixă

Leagăn, afet, ţeavă

Legătură elastică, ţeavă, închizător

La instalaţiile navale de artilerie pot fi întâlnite următoarele echipamente auxiliare

Echipament mecanic

Echipament de tracţiune

Echipament de propulsie

Echipament pneumatic

Instalaţia navală de artilerie este definită ca

Un ansamblu de piese, mecanisme şi echipamente destinate executării tragerilor de artilerie

Un ansamblu funcţional integrat conceput pentru executarea unei sau mai multor misiuni de foc distincte

Ansamblul funcţional (de piese, mecanisme şi echipamente) capabil să trimită în spaţiu un număr de proiectile pe o durată limitată până la o distanţă stabilită, accesibilă tehnic

Un ansamblu funcţional integrat capabil să trimită în spaţiu un număr de proiectile pe o durată limitată până la o distanţă stabilită

Instalaţia navală de artilerie este destinată pentru

Executarea misiunilor de foc ale navei militare

Executarea misiunilor de foc împotriva tuturor ţintelor din raza sa de acţiune

Executarea unei sau mai multor misiuni de foc distincte

Pentru lovirea cu foc a ţintelor pentru care a fost concepută

Părţile componente ale instalaţiei navale de artilerie constau în

Partea de deasupra punţii, partea de sub punte, echipamente de acţionare locală şi de la distanţă

Tunul propriu-zis, turelă, magazie de muniţii, echipamente electrice

Partea basculantă, partea pivotantă, partea fixă, echipamentele auxiliare, completele de piese, scule, accesorii şi completul de muniţii

ţeavă, afet, turelă, magazie de muniţii

Clasificarea instalaţiilor navale de artilerie se poate face după următoarele criterii

Calibru, misiunile de foc, protecţie, numărul de automate de artilerie şi tipul funcţionării

Destinaţie, calibrul instalaţiei de artilerie şi construcţie

Utilizare, destinaţie, calibru şi construcţie

Destinaţie, calibrul instalaţiei de artilerie, misiunile de foc şi construcţie

După calibru instalaţiile navale de artilerie se împart în instalaţii de calibru

Foarte mic, mic şi mijlociu

Foarte mic, mic, mijlociu şi mare

Mic şi mijlociu

Mic, mijlociu, mare şi foarte mare

După misiunile de foc instalaţiile navale de artilerie se împart în instalaţii

împotriva navelor şi ţintelor terestre şi universale

împotriva navelor şi antiaeriene

Universale şi antiaeriene

Antiaeriene, împotriva navelor şi ţintelor terestre şi universale

După tipul funcţionării instalaţiile navale de artilerie se împart în instalaţii

Complet automatizate şi automatizate

Complet automatizate, automatizate şi semiautomatizate

Automatizate şi semiautomatizate

Complet automatizate şi semiautomatizate

Serviciul la instalaţia navală de artilerie are loc conform următorului algoritm

După efectuarea pregătirii tehnice, se aduce instalaţia într-un sector sigur, se încarcă cu muniţie şi se pornesc echipamentele auxiliare cu circuitele aferente. După realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere şi, la comandă, se deschide focul. După executarea focului se deconectează în primul rând circuitul de tragere, apoi se aduce instalaţia într-un sector sigur şi se descarcă de muniţie prin înlăturarea muniţiei de pe linia de alimentare a automatului de artilerie şi scoaterea loviturii de pe linia de încărcare a acestuia. Ulterior, se trece la lucrări de întreţinere, o serie de verificări şi consemnări în documentele de luptă şi de exploatare

După efectuarea pregătirii tehnice, se încarcă instalaţia cu muniţie şi se pornesc echipamentele auxiliare, iar după realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere şi, la comandă, se deschide focul. După executarea focului se deconectează în primul rând circuitul de tragere şi se descarcă de muniţie instalaţia, iar ulterior, se trece la lucrări de întreţinere

După efectuarea pregătirii tehnice se pornesc echipamentele auxiliare cu circuitele aferente şi după realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere, iar la comandă se deschide focul. După executarea focului se aduce instalaţia într-un sector sigur şi se descarcă de muniţie. Ulterior, se trece la lucrări de întreţinere şi fac consemnări în documentele de luptă şi de exploatare

Se aduce instalaţia într-un sector sigur, se încarcă cu muniţie şi se pornesc echipamentele auxiliare cu circuitele aferente. După realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere şi se deschide focul. După executarea focului se deconectează în primul rând circuitul de tragere, apoi se descarcă instalaţia de muniţie prin înlăturarea muniţiei de pe linia de alimentare a automatului de artilerie şi scoaterea loviturii de pe linia de încărcare a acestuia. Ulterior, se trece la lucrări de întreţinere, o serie de verificări şi consemnări în documentele de luptă şi de exploatare

Partea basculantă a instalaţiei navale de artilerie este ansamblul ……….. Care roteşte în plan vertical, asigurând orientarea ţevii (ţevilor)

Electric

Mecanic

Pneumatic

Electromecanic

Instalaţiile navale de artilerie pot fi comandate

De la distanţă

De la altă navă

Prin intermediar

Zonal

Leagănul instalaţiei navale de artilerie are ……. umeri în jurul cărora se poate roti pe verticală

La instalaţiei navale de artilerie complet automată se execută de la distanţă (de la un pupitru de comandă) conectarea/deconectarea

Alimentării cu energie electrică

Sistemului de aerisire a ţevii (ţevilor)

Frânarea mecanismelor de manevră

Sistemului de ventilare a navei

Fiecare tip de instalaţie navală de artilerie foloseşte o anumită muniţie funcţie de …………… şi de misiunile de foc specifice pe care le execută

Tipule ţintei

Viteza ţintei

Calibru

Misiunile navei

La ţevile instalaţiilor navale de artilerie pot fi întâlnite următoarele dispozitive

Ejector de gaze

Ascunzător de fum

Frână de revenire

întăritor de propulsie

Legătura elastică se compune din

Frână de tragere, recuperator; frână de recul, frână de revenire, diverse arcuri

Frână de tragere, recuperator; frână de recul, frână de revenire

Frână de tragere, recuperator; frână de recul

Frână de tragere, recuperator

Automatul artileristic este definit ca

Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format dintr-o singură ţeavă, mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea automată a focului când alimentarea cu lovituri este asigurată manual

Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format din una sau mai multe ţevi, mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea automată a focului când alimentarea cu lovituri este asigurată în mod discontinuu

Semiautomatul artileristic este definit ca

Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format din una sau mai multe ţevi, unele mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea focului lovitură cu lovitură

Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu format din una sau mai multe ţevi, unele mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea focului

Clasificarea automatelor artileristice se poate face după următoarele criterii

Felul energiei utilizate la tragerea loviturilor, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire şi principiul de funcţionare

Principiul de funcţionare, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire şi particularităţile constructive

Felul energiei utilizate la tragerea loviturilor, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire, particularităţile constructive şi după calibru

Felul energiei utilizate la tragerea loviturilor, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire şi particularităţile constructive

După felul energiei utilizate la tragerea loviturilor automatele artileristice se împart în automate cu folosirea

Energiei pneumatice şi energiei hidraulice

Energiei electrice, pneumatice şi hidraulice

Energiei încărcăturii de azvârlire şi energiei unei surse exterioare

Energiei încărcăturii de azvârlire, energiei electrice, pneumatice şi hidraulice

După procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire automatele artileristice se împart în automate cu folosirea

Energiei cinetice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată), a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra unor piese speciale şi de tip combinat

Energiei cinetice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată) şi a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra unor piese speciale

Energiei dinamice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată), a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra unor piese speciale şi de tip combinat

Energiei cinetice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată), a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra închizătorului şi de tip combinat

După particularităţile constructive automatele artileristice se împart în automate

De tip revolver (Colt) şi cu bloc de ţevi rotativ (Gatling)

în execuţie clasică, de tip revolver şi cu bloc de ţevi rotativ

Universale şi antiaeriene

în execuţie clasică şi de tip revolver

Închizătoarele automatelor artileristice îndeplinesc următoarele funcţii

închiderea, darea focului, deschiderea canalului ţevii, extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii, aruncarea tubului cartuş tras din automat, împingerea loviturii următoare în camera de încărcare şi acţionarea altor mecanisme de automatică

închiderea şi blocarea canalului ţevii, darea focului, deblocarea şi deschiderea canalului ţevii şi extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii

Blocarea canalului ţevii, darea focului, deblocarea canalului ţevii, extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii, îndepărtarea tubului cartuş tras din automat, împingerea loviturii următoare în camera de încărcare şi acţionarea altor mecanisme de automatică

închiderea şi blocarea canalului ţevii, darea focului, deblocarea şi deschiderea canalului ţevii, extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii, iar în unele cazuri şi îndepărtarea (aruncarea) tubului cartuş tras din automat, împingerea loviturii următoare în camera de încărcare şi acţionarea altor mecanisme de automatică

În automatele artileristice există următoarele închizătoare

Tip Colt şi Gatling

Tip pană (cu mişcare transversală faţă de axul ţevii în plan vertical), tip culisant-longitudinal (cu mişcare în lungul axului ţevii) şi fără închizător

Tip pană (cu mişcare transversală faţă de axul ţevii în plan vertical sau în plan orizontal), tip culisant-longitudinal (cu mişcare în lungul axului ţevii şi blocare pe ţeavă sau în ţeavă) sau nu există închizător, deoarece alte subansambluri mecanice îi îndeplinesc funcţiile

Succesiunea operaţiilor în funcţionarea automatele artileristice este următoarea

Percuţie sau aprindere electrică, urmată de fenomene de balistică interioară; recul ţeavă şi culată sau rotirea forţată a blocului de ţevi; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; acţionare mecanism de alimentare cu lovituri spre exterior; prindere a loviturii următoare; frânare progresivă pe timpul reculului; acumulare energie în recuperator pentru revenirea masei reculante; revenire ţeavă şi culată în poziţia iniţială

Percuţie; recul ţeavă şi culată; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; acţionare mecanism de alimentare cu lovituri spre exterior; prindere a loviturii următoare; frânare progresivă pe timpul reculului; acumulare energie în recuperator pentru revenirea masei reculante; revenire ţeavă şi culată în poziţia iniţială

Aprindere electrică, urmată de fenomene de balistică interioară; rotirea forţată a blocului de ţevi; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; prindere a loviturii următoare; frânare progresivă pe timpul reculului; revenire ţeavă şi culată în poziţia iniţială

Percuţie sau aprindere electrică, urmată de fenomene de balistică interioară; recul ţeavă şi culată sau rotirea forţată a blocului de ţevi; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; acţionare mecanism de alimentare cu lovituri spre exterior; frânare progresivă pe timpul reculului; acumulare energie în recuperator pentru revenirea masei reculante

Pasul ghinturilor la ţevile automatelor navale de artilerie este

Variabil-constant

Constant-variabil

Variabil

Constant

Pentru aprinderea corectă a încărcăturii de azvârlire presiunea de amorsare trebuie să fie

5 MPa

10 MPa

30 MPa

100 MPa

Tăierea brâului forţator în ghinturi are loc la o presiune de

5 MPa

10 MPa

30 MPa

100 MPa

Procesele care au loc în gura de foc de la amorsare până când acţiunea gazelor asupra proiectilului şi ţevii încetează se pot împărţi în

2 etape (perioade)

3 etape (perioade)

4 etape (perioade)

5 etape (perioade)

În gura de foc, arderea încărcăturii de azvârlire are loc la volum constant în

Perioada preliminară

Perioada întâia

Perioada a doua

Perioada acţiunii posterioare a gazelor

Proiectilul atinge viteza maximă

După terminarea arderii încărcăturii de azvârlire

La gura ţevii

La o distanţă de 20-40 calibre de gura ţevii

Undeva pe traiectorie

Viteza maximă pe care o poate atinge un proiectil la ieşirea din gura de foc depinde de

Indicele de formă al proiectilului

Calibrul gurii de foc

Compoziţia chimică a încărcăturii de luptă a proiectilului

Masa molară a gazelor rezultate din arderea pulberii

Frâna de gură influenţează

Viteza proiectilului

Lungimea de recul a ţevii

Energia de recul a ţevii

Presiunea maximă din ţeavă

În balistica interioară, prin densitate de încărcare se înţelege raportul dintre

Masa încărcăturii de azvârlire şi volumul camerei de încărcare

Masa încărcăturii de azvârlire şi volumul pulberii

Masa încărcăturii de luptă şi volumul proiectilului

Masa încărcăturii de azvârlire şi volumul canalului ţevii

Presiunea maximă care apare la tragerea unei lovituri este cuprinsă între

100 – 150 MPa

150 – 200 MPa

200 – 350 MPa

250 – 550 MPa

La tragerea unei lovituri presiunea maximă se atinge după ce proiectilul a parcurs, în ţeavă, un spaţiu de

1 - 3 calibre

3 - 10 calibre

11 - 25 calibre

25 - 40 calibre

Presiunea la gura ţevii reprezintă din presiunea maximă

25 – 33 %

33 – 50 %

50 – 70 %

70 – 80 %

Energia gazelor care se formează în procesul arderii pulberii în ţeavă se consumă pentru

Mişcarea proiectilului

Mişcarea instalaţiei de artilerie

încălzirea compartimentelor de cazare

încălzirea punţii navei

Teoria tragerilor artileriei navale, ca sistem de cunoştinţe şi metodologii de studiu teoretico-experimental, conţine

Ansamblul noţiunilor, conceptelor şi elementelor cu care operează construcţiile de nave

Modelele fizice şi matematice ale influenţei tuturor factorilor ce intervin la tragerile artileriei navale

Ipotezele contradictorii

Criteriile de evaluare şi acceptare a metodelor, procedeelor şi regulilor raţionale, rezultate în urma fundamentării ştiinţifice a lor, pentru planificarea, organizarea, pregătirea şi executarea tragerilor de rachete navale

Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru

Direcţiile de perfecţionare tehnică la instalaţiile (complexele) navale de artilerie, sistemele de conducere a tragerilor, muniţiile de artilerie

Eliminarea opţiunile de achiziţii de armamente, sisteme de conducere a tragerilor şi muniţii de artilerie

Metodologiile şi algoritmii analitici de calcul în scopurile protejării ţintelor

Opţiunile de achiziţii de nave

Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru

Evitarea rateurilor la tragerile de artilerie

Excluderea consumurilor de muniţii

Executarea tragerilor de festivităţi

Modelele matematice la simularea tragerilor artileriei navale în poligoane şi cu simulatoare (reale, reduse, pe calculatoare etc.)

{"name":"CHIRU - grile licenta (119)", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Suprafata care separs in orice moment explozivul incă nedescompus de produsii gazosi rezultati prin explozie se numeste, In cazul substantelor explozive poarta numele de sensibilitate, Explozivii primari faţă de explozivii secundari sunt","img":"https://www.quiz-maker.com/3012/images/ogquiz.png"}