Criminologie S2 EV2

A detailed collage showing various aspects of criminology including theories, criminal typologies, psychological factors, and elements of victimology, in a thought-provoking and educational style.

Criminologie S2 EV2 Quiz

Testați-vă cunoștințele în criminologie cu acest quiz extins, care acoperă teorii, tipologii și concepte esențiale. Ideal pentru studenți și profesori, acest quiz vă va ajuta să înțelegeți mai bine domeniul criminologic și să identificați factorii care influențează comportamentul criminal.

Întrebările sunt structurate pe teme precum:

Teorii criminologice
Componentele personalității
Tipologiile criminalilor
Conceptul de victimologie
Aspecte legate de terorism

52 Questions13 MinutesCreated by ObservingFalcon472

1. Care sunt teorii criminologice axate pe personalitate:

A. genetica,psihanalitica,personalitatii criminale,psihologia umanista;

B. behaviorismul,factoriala,a rolului,neofreudiste,personologia dinamica,genetica:

C. Personalitatii criminale,psihologia umanista, behaviorismul,factoriala,a rolului;

2. Care sunt teorii criminologice axate pe temperament:

A. behaviorismul,factoriala,a rolului,neofreudiste,personologia dinamica,genetica:

B. Personalitatii criminale,psihologia umanista, behaviorismul,factoriala,a rolului;

C. behaviorismul,factoriala,a rolului,socio-culturala;

3. Care sunt componentele personalitatii:

A. temperamentul, caracterul,inteligenta;

B. temperamentul,aptitudinile,caracterul;

C. temperamentul,aptitudinile,patriotismul,rapiditatea;

4. Care este structura personalitatii:

A. dinamico-energetica,instrumental- operationala,relational-valorica;

B. instrumental- operationala,demnitatea,portretele temperamantale;

C. dinamico-energetica,colericul,increderea;

5. Cine a definit sanatatea ca fiind “cota de normalitate din fiecate individ “?

A. Tiberiu ;

B. V.Dragomirescu;

C. E.Pamfil si D.Odogescu;

6. Bolile psihice ale persoanei antosociale sunt:

A. psihozele,psihopatiile,paranoia,delirul;

B. nevrozele,psihozele,psihopatiile;

C. nevrozele,psihozele,depresiile,halucinaiile;

7. Tipologiile criminalilor,sub aspect normativ-juridic se clasifica dupa criteriile:

A. Gradul de constientizare si control,virsta,repetabilitatea faptelor;

B. Gradul de constientizare si control,sex, provocari,ocupatie;

C. varsta,repetabilitatea faptelor,profesie,personalitate;

8. Criminalii situationali se caracterizeaza prin:

A. antisocialitate,inadaptibilitate,organizarea metodica a crimei;

B. Prin crima cu sau fara violenta isi cistiga existenta;

C. Sunt produsul circumstantelor,de regula se integreaza si nu recidiveaza;

9. Criminalii de cariera (profesionisti,in serie) se caracterizeaza prin:

A. Sunt produsul circumstantelor,de regula nu recidiveaza;

B. antisocialitate,inadaptibilitate,organizarea metodica a crimei;

C. Sunt adaptati social,de regula n-au de-a face cu Justitia;

10. Jean Pinatel clasifica criminalii, sub aspect fenomenologic in:

A. Homotropi si politropi;

B. sociopati,psihotici,socalizati;

C. Nevrotici si politropi;

11. Criminalii lipsiti de frine sexuale sunt cei care:

A. Nu folosesc procedee sadice,masochiste;

B. psihopatici,psihonevrotici;

C. Au ca victime minore sub 14 ani,personae aflate in imposibilitatea de a se apara sau sa-si exprime vointa,de acelasi sex,rude apropiate;

12. Conceptul de “victima” este definit in:

A. Legea fundamentala-Constitutie;

B. Legea penala si processual penala in vigoare;

C. Studiile criminologice(victimologie);

13. Prin “victima” se intelege:

A. Persoana care fara sa vrea,sufera direct sau indirect,consecintele fizice,materiale sau morale,ale unei actiuni-inactiuni criminale;

B. Persoana care, cu intentie sau din culpa, savirseste o fapta antisociala;

C. Persoana care participa sub orice forma la comiterea unei crime;

14. Prin notiunea de “victima activanta “(Hans von Hentig) se intelege:

A. Persoana care participa sub orice forma la comiterea unei crime;

B. Victima care,direct sau indirect,poarta o parte din vina in desfasurarea actiunii infractionale;

C. Persoana care, cu intentie sau din culpa, savirseste o fapta antisociala;

15. Gradul de vulnerabilitate victimala (B.Mendelsohn) poate fi precizat prin factorii:

A. sociali,naturali,politici;

B. ocazionali,demografici,geografici;

C. Personali si situationali;

16. Victimologul Hans von Hentig clasifica victimele societatii (diferite de victimele innascute) in:

A. 13 categorii;

B. 9 categorii;

C. 5 categorii;

17. Victimologul Stephen Schafer clasifica victimele,dupa gradul de participare si raspundere,in:

A. 13 categorii;

B. 7 categorii;

C. 8 categorii;

18. Criminologia dinamica studiaza:

A. Fenomenul criminal sub aspectul mecanismelor si proceselor care insotesc trecerea la act;

B. Personalitatea criminalului pentru realizarea prevenirii si resocializarea condamnatilor;

C. Cauzele fenomenului criminal si combaterea acestuia;

19. Modelul particular de trecere la act al lui Etienne de Greeff,presupune trei etape:

A. Asentimentului ineficace, asentimentului reformulat,postcriza;

B. Asentimentului eficace, asentimentului formulat,precriza

C. Asentimentului ineficace, asentimentului formulat,criza;

20. Modelul particular de trecere la act al lui Jean Pinatel,presupune:

A. obiectivitate,nucleul personalitatii criminale(egocentrism,labilitate,agresivitate,indiferenta afectiva);

B. Cauzele fenomenului nu actioneaza simultan;

C. Fiecare faza necesita o explicatie(cauza);

21. Modelul particular de trecere la act al lui H.Becker,presupune:

A. Cauzele fenomenului actioneaza simultan, fiecare faza necesita o explicatie;

B. obiectivitate;

C. Nucleul personalitatii criminale(egocentrism,labilitate,agresivitate,indiferenta afectiva);

22. Modelul general de trecere la act(modelul “arborelui” al lui Albert Cohen),presupune:

A. obiectivitate,nucleul personalitatii criminale(egocentrism,labilitate,agresivitate,indiferenta afectiva);

B. O teorie a “subculturii”delincvente,actul deviant fiind o succesiune de etape,criminalul avind posibilitatea sa aleaga directia(criminala sau nu);

C. Cauzele fenomenului actioneaza simultan, fiecare faza necesita o explicatie;

23. Teoriile dinamice explica:

A. Cauzele fenomenuluicriminal;

B. Reactia de aparare a societatii;

C. Actul criminal in sine,fara referinte la trecutul delincventului;

24. Teoria retinerii(Walter C.Reckless) presupune:

A. O teorie a “subculturii”delincvente,actul deviant fiind o succesiune de etape,criminalul avind posibilitatea sa aleaga directia(criminala sau nu);

B. O explicatie “non-cauzala”,existenta unor retineri externe si interne;

C. obiectivitate,nucleul personalitatii criminale(egocentrism,labilitate,agresivitate,indiferenta afectiva);

25. Teoria strategica (Maurice Cusson) presupune:

A. O analiza strategica a avantajelor si riscurilor,prin prisma a 4 elemente (comportament,rezultate,rationalitate,conflicte);

B. O explicatie “non-cauzala”,existenta unor retineri externe si interne;

C. obiectivitate,nucleul personalitatii criminale(egocentrism,labilitate,agresivitate,indiferenta afectiva);

26. Conceptul de terorism presupune:

A. Crearea unei stari anormale prin folosirea mijloacelor dolosive;

B. Producerea unor pierderi materiale printr-un management defectuos;

C. Crearea starii de teama colectiva prin amenintarea cu violenta(terorizare) sub acoperire sau folosirea ei,de catre un individ sau un grup de persoane;

27. Resorturile psihologice ale terorismului sunt:

A. Debilitatea si psihoza;

B. frica(teama) si teroarea;

C. Anomia si instabilitatea;

28. Caracteristicile terorismului sunt:

A. Produce victime individuale sau colective,manipuleaza vointa publicului tinta,transforma sistemic amenintarea in violenta singeroasa;

B. Produce saracie,dezastre naturale;

C. Creaza instabilitate financiara si valutara;

29. Forme de manifestare ale terorismului:

A. financiar,subteran,administrative;

B. Terorism ordinar(banditism),politic,de stat;

C. geografic,cultural,commercial;

30. In tacticile teroriste contemporane se produc schimbari, datorita:

A. Schimbarilor geografice,sociale;

B. Schimbarilor climatice,culturale;

C. Transportului aerian modern,radio-tv.,internetului,sistemelor de arme moderne;

31. Particularitatile terorismului contemporan:

A. Flagel acut,mai frecvent,creste cantitativ-calitativ,megaterorism;

B. nesesizabil,putin important;

C. Efecte compatibile cu valorile democratice;

32. Penologia este o ramura a criminologiei denumita, initial:

A. Criminologia reactiei sociale

B. Criminalistica

C. Stiinta penitenciara

33. Constituie factori demografici cu continut criminogen:

A. Somajul, saracia, crizele economice

B. Influenta negativa a mass-media (radio, televiziune, presa scrisa)

C. Cresterea natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea

34. Constituie factori socio-culturali cu continut criminogen:

A. Cresterea natalitatii si urbanizarea

B. Somajul, saracia, crizele economice

C. Esecul scolar si influenta negativa a mijloacelor de informare in masa (radio, televiziune, presa scrisa)

35. Formele clinice ale alcoolismului sunt:

A. Intoxicaţiile etilice de toate tipurile

B. Betiile complete (intoxicatiile etile acute) si intoxicatiile etile cronice

C. Betiile incomplete

36. Constituie factori politici cu continut criminogen:

A. Somajul, saracia, crizele economice

B. Razboiul si revolutia

C. Cresterea natalitatii, mobilitatea sociala si urbanizarea

37. Cariotipul considerat responsabil de tulburari in sfera sexualitatii (homosexualitate, transexualitate, pedofilie) este reprezentat de formula genetica:

A. 47, XXY

B. 46, XYY

C. 46, XX

39. Prin toxicomanie se intelege:

A. Consumul constant de alcool

B. Consumul constant de droguri

C. Obisnuinta morbida de a consuma droguri sau alcool, in cantitati tot mai mari

40. Curentul clinic in criminologie a pus accentul pe:

A. Functia predictiva a criminologiei, de anticipare a evolutiei fenomenului infractional

B. Functia profilactica a criminologiei, de gasire a remediilor criminalitatii

C. Functia descriptiva a criminologiei, de cunoastere cat mai exacta a starii si dinamicii fenomenului infractional

41. Conceptele de ordin predictiv utilizate in criminologie sunt:

A. Reactie sociala, reintegrare, prevenire primara, secundara si tertiara

B. Cauza, conditie, effect

C. Prognostic, risc, probabilitate

42. Cariotipul considerat ca ar predestina individul la crima este este reprezentat de formula genetica:

A. 47, XXY

B. 46, XYY

C. 46, XX

43. Conceptele de ordin profilactic utilizate in criminologie sunt:

A. Prognostic, risc, probabilitate

B. Cauza, conditie, effect

C. Reintegrare, control social, prevenire primara, secundara si tertiara

44. Conceptele de ordin explicativ utilizate in criminologie sunt:

A. Reactie sociala, reintegrare, prevenire primara, secundara si tertiara

B. Cauza, conditie, effect

C. Prognostic, risc, probabilitate

45. Conceptele de ordin descriptiv utilizate in criminologie sunt:

A. Mediu, personalitate, act

B. Cauza, conditie, effect

C. Reintegrare, control social, prevenire primara, secundara si tertiara

47. In lucrarea Dei delitti e delle pene, aparuta in 1764, C. Beccaria justifica pedeapsa prin:

A. Caracterul ei retributiv

B. Functia ei de preventie generala si speciala

C. Nevoia de aparare sociala

48. Criminologia a fost recunoscuta ca disciplina autonoma in:

A. Secolul al XVII-lea

B. Secolul al XVIII-lea

C. A doua jumatate a secolului al XIX-lea

50. Criminologia studiaza:

A. Cauzele fenomenului infractional si reactia sociala fata de acesta

B. Infractiunea ca fapta prevazuta de lege

C. Periculozitatea infractorului

52. In raport cu modul in care explica geneza actului criminal, se disting 3 orientari stiintifice:

A. Orientarea biologica, psihiatric-psihologica si sociologica

B. Orientarea medicala, patologica si sociologica

C. Orientarea istorica, morala si legala

Unlock and Upgrade

Remove all limits from your Quizzes

Criminologie S2 EV2

Criminologie S2 EV2 Quiz

More Quizzes