ESN
Master the Science of Gyroscopes
Test your knowledge on gyroscopes and their mechanisms through our comprehensive quiz. Designed for enthusiasts and professionals alike, this quiz will challenge your understanding of gyroscopic motion, precession, and applications.
Join us now to explore:
- Key principles of gyroscopic motion
- Applications in navigation and technology
- Understanding of gyroscopic devices
1. Giroscopul este un solid rigid cu punct fix, care se caracterizează prin:
A) viteză de rotaţie foarte mare în jurul axei de simetrie;
B) greutate mare;
C) suspensie cardanică;
D) toate variantele a), b) şi c).
2. Inerţia giroscopului liber se manifestă prin:
A) menţinerea constantă a direcţiei axei de rotaţie a giroscopului liber;
B) menţinerea direcţiei axei de rotaţie a giroscopului liber;
C) menţinerea constantă a direcţiei axei principale de rotaţie a giroscopului liber;
D) menţinerea direcţiei axei principale de rotaţie a giroscopului liber.
3. Precesia regulată a giroscopului echilibrat datorită inerţiei este:
A) un cerc;
B) o elipsă;
C) o spirală;
D) o parabolă.
4. Conform dinamicii corpului solid orice punct de pe suprafaţa Pământului are aceeaşi viteză unghiulară de rotaţie ωt dispusă pe o axă:
A) paralelă;
B) perpendiculară;
C) secantă;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
5. Componenta verticală (ωv) de rotaţie a Pământului reprezintă viteza unghiulară de rotaţie a planului:
A) orizontului;
B) meridianului;
C) primului vertical;
D) primului meridian.
6. Viteza liniară aparentă V1 a axului giroscopului are sensul:
A) de coborâre când axa este înclinată spre E;
B) de ridicare pentru înclinarea axului spre E faţă de meridian;
C) de ridicare pentru înclinarea axului spre V faţă de meridian;
D) de coborâre când axa este înclinată spre S.
7. Giroscopul nu va rămâne în planul meridianului datorită vitezei:
A) V1;
B) V2;
C) V3;
D) V4.
8. În perioada de oscilaţii de 24 de ore a giroscopului acesta va avea oscilaţii faţă de planul (planurile):
A) perpendicular;
B) meridianului;
C) verticalul locului;
D) variantele a), b) şi c).
9. Care din metodele de mai jos nu este o metodă de transformare a giroscopului în girocompas:
A) metoda pendulară;
B) metoda electromagnetică;
C) metoda vaselor comunicante;
D) metoda oscilaţiilor neamortizate.
10. Metoda pendulară se realizează prin:
A) coborârea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unei greutăţi;
B) ridicarea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unei greutăţi;
C) coborârea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unui recipient cu lichid;
D) ridicarea centrului de greutate faţă de centrul de suspensie prin ataşarea unui recipient cu lichid.
11. Metoda vaselor comunicante (pentru transformarea giroscopului în girocompas) foloseşte în dispozitivul cu vase comunicante:
A) alcool;
B) glicerină;
C) mercur;
D) apă distilată.
12. În cazul oscilaţiilor neamortizate ale giroscoapelor, analiza grafică a acestora este:
A) un cerc în care V1, V2, şi V3 au sensurile corespunzătoare;
B) o elipsă în care V1, V2, şi V3 au sensurile corespunzătoare;
C) o spirală în care V1, V2, şi V3 au sensurile corespunzătoare;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
13. În cazul metodei electromagnetice pentru obţinerea precesie se creează un moment exterior proporţional cu înclinarea α folosindu-se:
A) un selsin electromagnetic proporţional;
B) un traductor electromagnetic de moment;
C) o rezistenţă;
D) o punte hidraulică de moment.
14. Giroscopul liber este transformat în girocompas prin:
A) acţionarea cu o forţă orizontală pentru a anula ieşirea din meridian a axului principal;
B) acţionarea cu o forţă de gravitaţie verticală obţinută prin coborârea centrului de greutate pentru obţinerea unei precesii care să anuleze ieşirea din meridian;
C) acţionarea cu o forţă de gravitaţie orizontală obţinută pe principiul vaselor comunicante pentru crearea unei precesii care să ducă la anularea ieşirii din meridian;
D) acţionarea cu un cuplu de forţe obţinute cu un element electromagnetic (motor, aparat de inducţie, etc.) pentru obţinerea unei precesii care să ducă la anularea intrării în orizont.
15. În cadrul metodei vaselor comunicante pentru amortizarea oscilaţiilor girocompaselor, sensul vitezei de precesie suplimentară V4 este:
A) spre est, când în vasul nordic este mai mult ulei;
B) spre vest, când în vasul sudic este mai multă apă;
C) spre vest, când în vasul nordic este mai mult ulei;
D) spre est când în vasul sudic este mai multă apă.
16. În cazul oscilaţiilor amortizate ale girocompaselor pendulare, axul principal al girocompasului se va deplasa sub influenţa unora din următoarelor viteze:
A) viteza aparentă V1 cu sensul în sus sau în jos funcţie de sensul de înclinare al axului spre nord sau spre sud;
B) viteza aparentă V2 care este constantă deoarece latitudinea este constantă şi are sensul spre nord sau sud funcţie de semnul latitudinii;
C) viteza de precesie principală V3 cu sensul spre nord sau spre sud funcţie de sensul de înclinare;
D) viteza de precesie suplimentară V4 cu sensul spre est sau spre vest funcţie de vasul cu surplus de ulei.
17. Diagrama oscilaţiilor amortizate ale girocompasului pendular are forma:
A) unui cerc;
B) unei elipse;
C) unei spirale;
D) unei parabole.
18. Metode de amortizare a oscilaţiilor girocompaselor sunt:
A) metoda vaselor comunicante (folosită la girocompasele cu mercur);
B) metoda deplasării centrului de greutate (folosită la girocompasele pendulare);
C) metoda electromagnetică;
D) toate variantele a), b) şi c).
19. În cazul oscilaţiilor amortizate ale girocompaselor cu mercur, eroarea de amortizare:
A) este proporţională cu longitudinea locului;
B) este nulă la Ecuator;
C) la poli este nulă;
D) este proporţională cu longitudinea locului.
20. În cazul metodei electromagnetice de amortizare a oscilaţiilor, tensiunea dată de indicatorul de orizontalitate este proporţională cu înclinarea axului girocompasului faţă de planul:
A) orizontului;
B) meridianului;
C) primului vertical;
D) meridianului magnetic.
21. În cazul metodei electromagnetice, eroare de amortizare:
A) se poate anula prin aplicarea unei tensiuni de corecţie la traductoarele de moment orizontal;
B) se poate anula prin aplicarea unei tensiuni de corecţie la traductoarele de moment vertical;
C) nu se poate anula;
D) nu există eroare de amortizare în cazul metodei electromagnetice.
22. Eroarea de viteză:
A) depinde de tipul girocompasului;
B) acţionează numai asupra girocompaselor pendulare;
C) depinde de viteza şi drumul navei;
D) depinde de longitudinea la care se află nava.
23. Corecţia corespunzătoare eliminării erorii de viteză prin folosirea corectorului automat al erorii de viteză presupune fixarea distanţei dintre cele două discuri care este:
A) proporţională cu viteza navei;
B) proporţională cu tangenta longitudinii;
C) invers proporţională cu sinusul latitudinii;
D) toate variantele a), b) şi c).
24. Deplasarea balistică se datorează:
A) acţiunii acceleraţiei inerţiale asupra girocompasului cu centrul de greutate deplasat faţă de centrul de suspensie;
B) acţiunii acceleraţiei inerţiale asupra girocompasului cu centrul de greutate identic cu centrul de suspensie;
C) acţiunii forţei de greutate asupra girocompasului cu centrul de greutate deplasat faţă de centrul de suspensie;
D) acţiunii forţei de greutate asupra girocompasului cu centrul de greutate identic cu centrul de suspensie.
25. Deplasarea balistică are forma:
A) unei elipse;
B) unui cerc;
C) unei parabole;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
26. Eroarea inerţială de gradul I la girocompase este dată de:
A) diferenţa dintre deplasarea inerţială şi deplasarea navei;
B) diferenţa dintre deplasarea inerţială şi deplasarea meridianului;
C) diferenţa dintre deplasarea meridianului şi deplasarea navei;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
27. Eroarea inerţială de gradul I are forma:
A) unei elipse;
B) unui cerc;
C) unei parabole;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
28. Eroarea inerţială de gradul II are forma:
A) unei elipse;
B) unui cerc;
C) unui pătrat;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
29. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
A) eroarea inerţială de gradul II se anulează singură după 20-25 de minute;
B) la latitudini mai mici decât latitudinea de calcul eroarea inerţială de gradul II mărește eroarea inerţială de gradul I;
C) la latitudini mai mari decât latitudinea de calcul eroarea inerţială de gradul II micşorează eroarea inerţială de gradul I;
D) nu poate fi anulată prin nici un dispozitiv.
30. Eroarea de balans se datorează:
A) valurilor;
B) vitezei navei;
C) longitudinii;
D) oscilaţiilor câmpului magnetic al navei.
31. Anularea erorii de balans se realizează prin:
A) vase comunicante;
B) girocameră;
C) construcţie;
D) două giroscoape introduse într-o sferă cuplate între ele printr-o legătură antiparalelogram.
32. Schema bloc a unui girocompas cuprinde:Răspunsul corect este:
A) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)
B) a)+c)+d)+f)+h)+i)
C) a)+b)+c)+e)+f))+g)+h)+i)
D) a)+c)+e)+f)+h)+i)
33. Sfera de urmărire al girocompaselor bigiroscopice este formată din:
A) două emisfere și o centură ecuatorială;
B) o sferă etanşă;
C) două emisfere și o centură polară;
D) două centuri ecuatoriale.
34. Metode posibile de centrare a girosferei sunt:Răspunsul corect este:
A) a)+b)+c)+e)+f)
B) a)+b)+d)+e)
C) a)+b)
D) a)+b)+c)+f)
35. Dispunerea bobinelor în cazul centrări cu două bobine este:
A) în partea stângă;
B) în zona centrală;
C) în calota superioară și cea inferioră;
D) în partea dreaptă.
36. Centrarea girosferei cu două bobine şi pivot central:
A) nu se utilizează la navele ce navigă în zone de navigaţie grele;
B) permite un interval mare al temperaturii lichidului de răcire;
C) pivotul pătrunde până în centrul sferei;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
37. Alimentarea cu tensiune a girosferei se face prin:
A) contact direct;
B) lichid de răcire;
C) lichid de susţinere;
D) peri de sârmă.
38. În cazul sistemului de urmărire cu traductor rezistiv, puntea Wheatstone este echilibrată când:
A) sfera de urmărire este în urma girosferei;
B) sfera de urmărire este sincronizată cu girosfera;
C) sfera de urmărire este înaintea girosferei;
D) nava nu este la drum.
39. În cazul sistemului de urmărire cu traductor rezistiv, la giraţia navei în sens invers, diferenţa de potenţial se inversează, iar motoraşul de urmărire:
A) se roteşte în acelaşi sens;
B) se roteşte în sens invers;
C) motoraşul nu acţionează în nici un fel;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
40. Tipurile de înregistratoare de drum folosite sunt:
A) înregistratoare cu tambur;
B) înregistratoare cu clemă;
C) înregistratoare cu lanț;
D) înregistratoare cu disc.
1. Giroscopul liber este:
A) giroscopul cu trei grade de libertate asupra căruia nu acţionează forţe exterioare;a) giroscopul cu trei grade de libertate asupra căruia nu acţionează forţe exterioare;
B) giroscopul compensat al cărui centru de greutate coincide cu centrul de suspensie
C) giroscopul compensat asupra căruia nu acţionează forţe exterioare;
D) nici una dintre variantele a), b) sau c).
2. Efectul giroscopic (precesia giroscopului)reprezintă:
A) mişcarea axei giroscopului pe o direcţie perpendiculară direcţiei de acţiune a forţei exterioare;
B) mişcarea axei giroscopului în direcţia acţiunii forţei exterioare;
C) mişcarea axei giroscopului pe planul acţiunii forţei exterioare;
D) mişcarea axei giroscopului pe planul perpendicular acţiunii forţei exterioare.
3. Nutaţia giroscopului reprezintă:
A) mişcarea axei giroscopului sub influenţa forţelor exterioare permanente;
B) mişcarea axei giroscopului sub influenţa unui moment care acţionează permanent;
C) mişcarea axei giroscopului sub influenţa momentului forţelor exterioare permanente;
D) mişcarea axei giroscopului sub influenţa momentului forţelor permanente care îi modifică poziţia.
4. Componenta orizontală (ωo) de rotaţie a Pământului reprezintă viteza unghiulară de rotaţie a planului:
A) meridianului;
B) orizontului;
C) primului vertical;
D) eclipticii,
5. Mişcarea aparentă a axei principale a giroscopului este o consecinţă a:
A) mişcării diurne a Pământului;
B) proprietăţii de inerţie a axei principale a giroscopului liber;
C) a) şi b);
D) nici una din variantele a), b) sau c).
6. Viteza liniară aparentă V2 a axului giroscopului are sensul:
A) spre est pentru latitudine nordică şi spre vest pentru latitudine sudică;
B) spre est pentru latitudine sudică şi spre vest pentru latitudine nordică;
C) spre est pentru latitudine nordică şi sudică;
D) spre vest pentru latitudine nordică şi sudică.
7. Axa giroscopului revine în poziţia iniţială după:
A) 6 ore;
B) 12 ore;
C) 18 ore;
D) 24 ore.
8. Giroscopul liber este folosit ca indicator al direcţiei:
A) N;
B) S;
C) E;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
9. Realizarea unei precesii axei principale, cu o viteză egală cu ωvz, va determina axa giroscopului să rămână în planul:
A) orizontului;
B) meridianului;
C) orizontului adevărat;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
10. Viteza liniară V3 a polului giroscopului, în cazul metodei pendulare, are sensul spre:
A) spre vest când axa principală este înclinată deasupra planului meridianului;
B) spre est când axa principală este înclinată sub planului orizontului;
C) spre est când axa principală este înclinată deasupra planului orizontului;
D) spre vest când axa principală este înclinată sub planului orizontului.
11. Viteza V3, (în cazul metodei vaselor comunicante) ce apare ca urmare a vitezei unghiulare de precesie ωp după axa OZ, are sensul spre:
A) est sau vest;
B) numai spre est;
C) numai spre vest;
D) spre nord.
12. Tensiunea de alimentare a traductorului de moment dată de indicatorul de orizontalitate, în cazul metodei electromagnetice, este:
A) proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului faţă de planul orizontului;
B) proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului faţă de planul meridianului;
C) invers proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului faţă de planul primului vertical;
D) invers proporţională cu unghiul de înclinare al axei principale a girocompasului faţă de planul eclipticii.
13. În cazul metodei electromagnetice, o dată cu înclinarea axei OX a girocompasului faţă de planul orizontului, indicatorul de orizontalitate:
A) se înclină cu un unghi mai mare;
B) se înclină cu un unghi mai mic;
C) se înclină cu acelaşi unghi;
D) rămâne imobil.
14. Amortizarea oscilaţiilor girocompaselor are la bază crearea unei precesii suplimentare cu un astfel de sens încât se:
A) accelerează intrarea în meridian a axului principal şi frânează pe timpul ieşirii;
B) accelerează ieşirea din meridian a axului principal şi frânează pe timpul intrării;
C) accelerează intrarea în planul verticalului a axului principal şi accelerează şi pe timpul ieşirii;
D) accelerează intrarea în meridian a axului principal şi accelerează şi pe timpul ieşirii.
15. La metoda vaselor comunicante (pentru amortizarea oscilaţiilor) se foloseşte un sistem de vase ce conţin:
A) mercur;
B) parafină;
C) ulei;
D) alcool.
16. Studiul oscilaţiilor amortizate ale girocompaselor pendulare presupune proiectarea traiectoriei descrise de axa girocompasului pe un plan perpendicular pe planele:
A) primului vertical şi orizontului;
B) orizontului şi meridianului;
C) meridianului şi primului vertical;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
17. Oscilaţiile amortizate ale girocompasului pendular, considerate ca fiind oscilaţii ce se realizează faţă de planul meridianului, sunt caracterizate de următoarele mărimi:
A) amplitudinea oscilaţiilor;
B) perioada oscilaţiilor amortizate;
C) factorul de amortizare;
D) toate variantele a), b) şi c).
18. În cazul amortizării oscilaţiilor girocompaselor, prin metoda deplasării centrului de greutate, viteza liniară V4 produsă de viteza unghiulară de precesie are sensul:
A) în jos când capătul nordic al axului girocompasului este deasupra planului orizontului;
B) în sus când capătul nordic al axului girocompasului este deasupra planului orizontului;
C) în lateral când capătul nordic al axului girocompasului este deasupra planului orizontului;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
19. Metoda electromagnetică de amortizare a oscilaţiilor presupune folosirea de:
A) traductoare de moment orizontal;
B) traductoare de cursă orizontală;
C) traductoare de moment perpendicular;
D) traductoare de cursă verticale.
20. Diagrama oscilaţiilor amortizate ale girocompasului electromagnetic are forma:
A) unei elipse;
B) unui cerc;
C) unei spirale;
D) unei parabole.
21. Eroarea de viteză reprezintă:
A) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de meridianul adevărat sub influenţa deplasării navei pe suprafaţa Pământului;
B) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de meridianul adevărat sub influenţa deplasării navei cu viteză constantă pe suprafaţa Pământului;
C) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de drumul adevărat al navei sub influenţa deplasării navei pe suprafaţa Pământului;
D) unghiul cu care se abate axa girocompasului faţă de direcţia iniţială sub influenţa deplasării navei pe suprafaţa Pământului.
22. Eroarea de viteză poate fi exprimată funcţie de:
A) drumul compas;
B) drumul magnetic;
C) drumul giro;
D) toate variantele a), b) şi c).
23. Erorile inerţiale la girocompase se datorează:
A) deplasărilor inerţiale produse de mişcarea navei;
B) acceleraţiei inerţiale produsă de mişcarea navei;
C) acceleraţiei inerţiale produsă de variaţia vectorului vitezei navei;
D) deplasărilor inerţiale produse de variaţia vectorului vitezei navei.
24. Deplasarea balistică nu este specifică:
A) girocompaselor pendulare;
B) girocompaselor acţionate cu mercur la care amortizarea oscilaţiilor se face prin deplasarea centrului de greutate;
C) girocompaselor electromagnetice;
D) toate variantele a), b) şi c).
25. Condiţia trecerii aperiodice a axului girocompasului în noul meridian este următoarea:
A) perioada oscilaţiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie egală cu perioada pendulului gravitaţional;
B) perioada oscilaţiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie mai mare ca perioada pendulului gravitaţional;
C) perioada oscilaţiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie mai mică ca perioada pendulului gravitaţional;
D) perioada oscilaţiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul să fie egală cu perioada pendulului gravitaţional.
26. Eroarea inerţială de gradul I:
A) acţionează pe timpul manevrei;
B) se amortizează singură după una două oscilaţii;
C) este maximă la terminarea manevrei;
D) toate variantele a), b) şi c).
27. Eroarea inerţială de gradul II apare la următoarele girocompase:
A) girocompase pendulare care dispun de amortizor hidraulic;
B) girocompase electromagnetice;
C) girocompase acţionate cu ulei;
D) toate variantele de mai sus.
28. Eroarea inerţială de gradul II atinge maximul când:
A) axa girocompasului se va deplasa spre vechiul meridian;
B) axa girocompasului se va deplasa spre noul meridian;
C) axa girocompasului se va deplasa spre meridianul adevărat;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
29. Eroarea inerţială de gradul II se poate anula prin:
A) dispozitivul de întrerupere a amortizării;
B) eliminarea cauzei ce o produce;
C) oprirea trecerii uleiului dintr-un vas în altul pe timpul manevrei navei;
D) toate variantele a), b) şi c).
30. În cazul erorii de balans:
A) vectorul acceleraţiei de balans se descompune în trei componente;
B) condiţia de echilibru în meridian nu se mai păstrează;
C) vectorul acceleraţiei inerţiale se descompune în două componente;
D) toate variantele a), b) şi c).
31. În cazul eliminării erorii de balans:
A) axele principale ale torurilor în poziţie de echilibru formează un unghi de 180°;
B) giroscoapele au trei grade de libertate;
C) vectorii momente cinetice nu se descompun;
D) nici una din variantele a), b) sau c).
32. Elementul sensibil al girocompaselor bigiroscopice este o sferă închisă ermetic în interiorul căreia sunt dispuse următoarele componente:
A) bobina de reglare, cadrul de susţinere al celor două giromotoare, amortizorul hidraulic, legătura antiparalelogram;
B) bobina de centrare, cadrul de susţinere al giromotorului, amortizorul hidraulic, legătura antiparalelogram;
C) bobina de centrare, cadrul de susţinere al celor două giromotoare, amortizorul hidraulic, legătura antiparalelogram;
D) bobina de centrare, cadrul de susţinere al celor două giromotoare, amortizorul hidraulic, legătura paralelogram.
33. Operaţia de centrare a girosferei se execută pentru:
A) păstrarea distanţelor dintre comutatori celor două sfere;
B) a se evita atingerea sferelor între ele;
C) realizarea unei bune ungeri;
D) toate variantele.
34. În cazul centrării girosferei cu o bobină de centrare:
A) forţele din zona unde distanţa este mică, cresc;
B) forţele din zona unde distanţa este mică, scad;
C) forţele din zona unde distanţa este mare, cresc;
D) forţele din zona unde distanţa este mare, râmăn constante.
35. Centrarea girosferei cu două bobine şi pernă de mercur are avantajul că:
A) permite utilizarea girocompaselor în zone de navigaţie grele;
B) permite o gamă largă a temperaturii lichidului de răcire;
C) nu necesită realimentare;
D) nu există o astfel de centrare.
36. Alimentarea cu tensiune a elementelor din interiorul girosferei se realizează prin:
A) electrodul polar superior;
B) electrozii de urmărire;
C) electrodul rotund;
D) rezistențe.
37. Sistemul de urmărire cu traductor rezistiv foloseşte la:
A) transformarea giraţiei navei în semnal electric;
B) amplificarea semnalului mecanic primit în urma giraţiei navei;
C) alimentarea unui micromotor de execuţie pentru transmiterea la distanţă a indicaţiilor compasului magnetic;
D) toate variantele a), b) şi c).
38. Sistemul de urmărire cu traductor rezistiv se foloseşte la girocompasele cu suspensie:
A) în lichid;
B) pe pernă de aer;
C) cu arc reductor;
D) dublă.
39. Repetitoarele girocompaselor sunt formate din: Răspunsul corect este:
A) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)+i)
B) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+i)
C) a)+b)+c)+e)+f)+g)+h)+i)
D) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h)+i)
40. În cazul sistemelor de răcire şi semnalizare cu termostate întâlnite la giroscoapele cu suspensie în lichid:
A) deplasarea tijei termostatului este invers proporţională cu variaţia temperaturii;
B) lichidul din interior(benzol) are un coeficient de dilatare mic;
C) corpul termostatului este scufundat în lichidul de răcire;
D) variaţia volumului tubului gofrat este egală cu variaţia volumului benzolului.
{"name":"ESN", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on gyroscopes and their mechanisms through our comprehensive quiz. Designed for enthusiasts and professionals alike, this quiz will challenge your understanding of gyroscopic motion, precession, and applications.Join us now to explore:Key principles of gyroscopic motionApplications in navigation and technologyUnderstanding of gyroscopic devices","img":"https:/images/course4.png"}