Micro 2

A visually engaging infographic representing monopolies, competition, and economic principles with charts and diagrams.

Monopoly and Market Dynamics Quiz

Test your knowledge on monopolies, market structures, and economic principles! This quiz is designed for students, educators, and anyone interested in understanding the complexities of market competition and profit dynamics.

Key Features:

  • 52 thought-provoking questions
  • Multiple choice format
  • An opportunity to deepen your understanding of economic concepts
52 Questions13 MinutesCreated by AnalyzingEconomics541
Sistemul monopolurilor fiscale este o formă a:
A) monopolului asupra mărcii comerciale
B) monopolului natural
C) monopolului administrativ
D) monopolului tehnologic
În cadrul concurenţei în condiţii de monopson nu se realizează niciodată:
A) atomicitatea ansamblului economic
B) omogenitatea produselor
C) mobilitatea factorilor de producţie
D) transparenţa
E) fluiditatea
Dacă ritmul de expansiune a unei firme (sau a unui grup de firme) este superior ritmului de creştere a ramurii, atunci gradul de concentrare:
A) nu există nici o legătură între ele
B) creşte
C) scade
D) rămâne nemodificat
Dacă numărul de firme de pe o piaţă se dublează concomitent cu creşterea de trei ori a ponderii celor mai mari firme, atunci concurenţa:
A) creşte
B) scade
C) rămâne nemodificată
Dacă gradul de concurenţă pe o anumită piaţă se reduce, atunci gradul de monopolizare:
A) nu există nici o legătură între ele
B) creşte
C) scade
D) este constant
E) nu se poate preciza
În condiţii concurenţiale, pentru ca o reducere unilaterală de preţ să fie complet anihilată şi preţul celorlalţi ofertanţi trebuie:
A) să se reducă în aceiaşi măsură
B) să se reducă mai mult
C) să se reducă cel puţin în aceiaşi măsură
Abordările structurale ale politicii concurenţei trebuie să ţină cont cel puţin de următoarele aspecte:
A) dimensiunea pieţei interne
B) oligopolul de stat
C) relaţiile politice
Un grad înalt de concentrare a unei ramuri este de dorit deoarece:
A) intensifică concurenţa în ramura respectivă
B) asigură creşterea calităţii
C) nu se poate aprecia doar pe baza informaţiilor de mai sus
Care dintre cele de mai jos constituie forme de venit în economiile de piaţă:
A. pretul
B. capitalul
C. economiile
D. profitul
Profitul poate fi privit ca:
A) o formă de venit
B) dovada recunoaşterii utilităţii sociale a unei activităţi economice
C) motivaţia principală a activităţii firmelor
D) expresia raţionalităţii economice
E) un rezultat şi expresie a concurenţei pe piaţă
F) măsura eficienţei economice
G) toate cele de mai sus
Masa profitul se determină:
A) prin însumarea costurilor unitare de producţie
B) ca un produs între preţul mărfurilor şi cantitatea vândută
C) ca diferenţă între veniturile totale rezultate în urma activităţii desfăşurate şi cheltuielile totale aferente
D) ca produs între cantităţile de mărfuri vândute şi diferenţa între preţul acestora şi costul lor marginal
Rata profitului se poate exprima prin:
A) volumul profitului obţinut
B) profitul brut minus impozitul pe profit
B) profitul brut minus impozitul pe profit
D) raportul procentual dintre masa profitului şi costurile totale
Rata profitului nu arată:
A) profitul obţinut la 100 u.m. Cheltuieli productive
B) profitul obţinut la 100 u.m. Capital folosit (investit)
C) profitul obţinut la 100 u.m. cifră de afaceri
D) profitul obţinut la 100 u.m. Venit realizat
E) profitul mediu obţinut pe unitate pe produs
Rata profitului reprezintă:
A) expresia gradului de rentabilitate
B) un element de stabilire a volumului producţiei
C) o măsura a eficienţei activităţii economice
D) un criteriu de orientare a structurii producţiei
E) toate cele de mai sus
. Atunci când sporeşte viteza de rotaţie a capitalului (numărul de rotaţii), masa profitului:
A. creste
B. scade
C. Ramane neschimbata
D. Toate cele de mai sus
E. Nu se poate preciza
Atunci când masa profitului creşte, gradul de rentabilitate la nivelul unui agent economic poate să:
A. creasca
B. scada
C. Sa ramana constant
D. Toate cele de mai sus
Profitul suplimentar este însuşit:
A. De toate firmele
B) numai de firmele care produc bunuri de consum
C) numai de firmele din industria grea
D) numai de firmele care produc în condiţii mai bune decât cele de la nivel de ramură
E) numai de firmele care produc în condiţii mai proaste decât cele de la nivel de ramură
F) numai firmele care deţin o poziţie de monopol.
Profitul nelegitim reprezintă venitul obţinut:
A) de toţi proprietarii factorului de producţie capital
B) de orice întreprinzător ca recompensă pentru activitatea desfăşurată şi riscurile asumate
C) prin evaziune fiscală
Profitul total obţinut de un monopol:
A) este egal cu cifra de afaceri
B) este un venit garantat
B) este un venit garantat
D) poate fi superior profitului normal
E) poate fi numai profit legitim
F) este mai mare decât profitul suplimentar.
Dobânda plătită de întreprinzătorul care lucrează cu capital împrumutat trebuie să fie în mod normal:
A) egală cu profitul realizat
B) mai mare decât profitul realizat
C) mai mică decât profitul realizat
D) această legătură nu are vre-o relevanţă economică
Realizarea de profit este esenţială:
A) numai pentru întreprinzători (proprietari)
B) numai pentru conducerea (managementul) firmei
C) numai pentru angajaţii firmei
D) numai pentru societate
E) atât pentru întreprinzători (proprietari) cât şi pentru conducere
F) atât pentru întreprinzători (proprietari) cât şi pentru angajaţi
G) atât pentru întreprinzători cât şi pentru societate
Care din următoarele afirmaţii se adeveresc în cazul unei economii naturale:
A) oamenii consumă doar bunuri obţinute prin metode naturale
B) oamenii nu fac apel la schimb pentru a obţine produsele necesare satisfacerii nevoilor lor
C) produsele se comercializează la preţuri semnificativ mai mici decât în cadrul unei economii de schimb
Care din trăsăturile de mai jos nu caracterizează economia naturală:
A) economie închisă (autarhică)
B) consumatorul este producătorul bunurilor consumate
C) diviziunea socială a muncii
D) schimb izolat şi întâmplător
Economia de schimb este acea formă de organizare socială a activităţii economice în care:
A) în cea mai mare parte accesul la bunurile economice este gratuit
B) fiecare produce tot ceea ce îi este necesar satisfacerii propriilor trebuinţe
C) are loc specializarea pe scară largă a unor producători autonomi
D) banii nu joacă nici un rol în cadrul actelor economice
. Specializarea şi diviziunea muncii au fost însoţite de:
A) creşterea producţiei;
B) interdependenţă crescândă între indivizi;
C) pierderea într-o oarecare măsură a independenţei personale;
D) toate cele de mai sus;
E) nici una din cele de mai sus.
La baza diviziunii muncii se află:
A) un act politic
B) dorinţa oamenilor de a-şi satisface mai bine trebuinţele
C) teoria economică clasică
D) libertatea alegerii şi proprietatea privată
E) specializarea agenţilor economici
Schimbul voluntar între doi indivizi raţionali din punct de vedere economic:
A) este întotdeauna avantajos numai pentru vânzător
B) este întotdeauna avantajos numai pentru cumpărător
C) poate fi avantajos fie pentru unul fie pentru celălalt
D) este reciproc avantajos
În economiile de piaţă bunurile sunt consumate în mod normal de:
A) cei care au cea mai mare nevoie de ele
B) cei care muncesc cel mai mult
C) cei care le-au produs
D) cei care le doresc şi sunt dispuşi să plătească pentru ele
E) cei care au relaţii politice.
În economiile de comandă majoritatea deciziilor sunt luate de:
A. consumatori
B. producatori
C. piata
D. guvern
E. Investitori privati
Numai o economie mixtă se caracterizează prin coexistenţa:
A) comerţului exterior şi intern
B) mecanismelor de piaţă liberă şi de comandă
C) bunăstării şi sărăciei
D) concurenţei perfecte şi imperfecte.
Într-o economie mixtă:
A) toate deciziile sunt luate centralizat
B) statul controlează toate mijloacele de producţie
C) toate deciziile sunt dictate de mecanismele de piaţă
D) atât forţele pieţei cât şi statul joacă un rol important.
Într-un sistem economic închis:
A) se primeşte mai mult din exterior decât se oferă
B) se cedează mai mult spre exterior decât se primeşte
C) statul are un control total asupra schimburilor cu exteriorul
D) nu există legături cu alte sisteme similare
E) nu există nici o legătură între agenţii economici şi stat.
Cum a-ti caracteriza economia Romaniei:
A. Economie inchisa
B economie deschisa
C. Economie de piata libera
D. Economie de comanda
Obiectul proprietatii il constituie:
A. Agentii economici
B. Bunurile economice
C. Bunurile libere
D. Interesele economice
E. Raporturile de schimb
Pluralismul formelor de proprietate
A. Nu este necesar
B. Nu este posibil
C. Este necesar si posibil
D. Nu este dorit
E. Nu exista
Avantajele diferitelor forme de proprietate în cadrul activităţii economice este dovedită de:
A) dimensiunea capitalurilor
B) numărul de personal angrenat
C) volumul producţiei
D) eficienţa activităţii la care participă
Principalele atribute (calităţi) ale unei monede sunt:
A. acceptabilitate
B. raritate
C. Stabilitatea valorii
D. toate
Care din enunţurile de mai jos nu exprimă funcţii ale banilor:
A) mijloc de schimb (de realizare a tranzacţiilor)
B) mijloc de plată
C) mijloc de echilibrare a balanţei comerciale
D) etalon al valorii
Viteza de rotaţie a banilor reprezintă:
A) numărul mediu de acte de vânzare – cumpărare pe care le mijloceşte o unitate bănească într-o anumită perioadă
B) numărul mediu de tranzacţii şi alte operaţii monetare mijlocite de o unitate bănească într-o anumită perioadă
C) cantitatea medie de bani existentă în economie într-o anumită perioadă de timp
D) numărul mediu de credite acordate prin intermediul unei unităţi băneşti într-o anumită perioadă de timp
Prezenţa efectivă a banilor nu este necesară atunci când:
A) se exprimă preţul bunului economic
B) sunt mijloc de schimb
C) îndeplinesc funcţia de mijloc de plată
D) se fac economii
E) se face o plată prin virament
Banii fac obiectul tranzactiilor pe
A. Piata monetara
B. Piata nefinanciara
C. Piata muncii
Care dintre următoarele enunţuri nu caracterizează piaţa monetară:
A) este o piaţă reglementată
B) este o piaţă intermediată
C) este o piaţă liberă
D) obiectul tranzacţiilor îl reprezintă banii (moneda)
E) asigură reglarea cantităţii de monedă din economie
Cererea de moneda poate proveni de la:
A. populatie
B. firme
C. stat
D. Banca de emisiune
E. Banci comerciale
F. Alte institutii financiare
G. Toate cele de mai sus
Piaţa monetară reacţionează în direcţia creşterii volumului masei monetare atunci când:
A) creşte cantitatea de mărfuri tranzacţionată, indiferent de evoluţia preţurilor
B) scade cantitatea de mărfuri tranzacţionată, indiferent de evoluţia preţurilor
C) creşte volumul valoric al tranzacţiilor pe piaţă
D) scade volumul valoric al tranzacţiilor pe piaţă
Creşterea masei monetare se asigură prin:
A) emisiunea monetară
B) rambursarea creditelor
C) creşterea rezervelor minime obligatorii
Mobilul afacerilor este determinat de functia banilor de:
A. Mijloc de schimb
B. Mijloc de plata
C. Etalon de valori
Cererea de moneda determinata de mobilul speculatiei este fundamental influentata de:
A. salariu
B. Cifra de afaceri
C. Rata dobanziii
D. Venitul disponibil
Componenta cererii de moneda influentata esential de catre rata dobanzii deriva din:
A. Mobilul afacerilor
B. Mobilul precautiei
C. Mobilul speculatiei
Cererea de monedă (respectiv pentru fiecare agregat monetar) este condiţionată în mod direct şi nemijlocit de:
A) volumul tranzacţiilor
B) mărimea şi structura creditului
C) preferinţa pentru lichiditate
D) nivelul ratei dobânzii
Cererea de monedă va creşte ca urmare a creşterii:
A. Veniturilor reale
B. Veniturilor nominale
C. Vitezei de circulatie a banilor
 
 
{"name":"Micro 2", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on monopolies, market structures, and economic principles! This quiz is designed for students, educators, and anyone interested in understanding the complexities of market competition and profit dynamics.Key Features:52 thought-provoking questionsMultiple choice formatAn opportunity to deepen your understanding of economic concepts","img":"https:/images/course8.png"}
Powered by: Quiz Maker