Chirurgie 201-250

A detailed anatomical illustration of the human breast, highlighting the mammary gland structure, and featuring medical tools used in breast examination, with a soft blue background.

Mammary Health Quiz

Test your knowledge on mastitis, breast diseases, and clinical examination techniques in this comprehensive quiz designed for healthcare professionals and students. Dive into various topics related to mammary health and learn about critical diagnostic methods.

  • 55 challenging questions
  • Multiple choice and checkbox formats
  • Enhance your understanding of breast pathology
55 Questions14 MinutesCreated by ExaminingDoctor77
Mastita postpartum se mai numeşte:
A. Maternă
B. Nonpuierperală
C. Lactogenă
D. Puierperală
E. Secundară
În poziţia bolnavei în decubit dorsal cu mâinile ridicate în sus se efectuează palparea glandei mamare cu toate degetele, prin mişcări circulare atente, apăsînd ţesutul glandular spre peretele toracic. Această metodă se numeşte:
A. Primul moment al simptomului Kőnig
B. Al doilea moment al simptomului Kőnig
C. Metoda Velpeau
D. Metoda Desault
E. Al doilea moment al metodei Velpeau
Palparea glandei mamare prin metoda Velpeau se efectuează după următoarele reguli:
A) Bolnava se află pe şezute sau în ortostatism cu mâinile lăsate în jos de-a lungul corpului
B) Palparea se efectuează cu toate degetele mâinii
C) Bolnava se află în decubit dorsal cu membrele superioare elevate
D) Ţesutul glandular se comprimă între două mâini, ceea ce facilitează depistarea induraţiilor
E) Palparea se efectuează prin mişcări circulare apăsînd ţesutul glandular cătreperetele toracic
Care este scopul palpării glandelor mamare?
A) Identificarea dimensiunilor şi simetriei glandelor mamare
B) Identificarea simptomului ”corjii de portocală”
C) Aprecierea consistenţei ţesutului
D) Identificarea dereglării conturului glandular
E) Identificarea formaţiunilor subareolare
Care este scopul palpării glandelor mamare?
A) Depistarea simptomului “coajei de portocală”
B) Depistarea durerii
C) Aprecierea consistenţei ţesuturilor
D) Identificarea formaţiunilor de volum
E) Identificarea hiperemiei cutanate
Ce semn patologic poate fi stabilit şi la inspecţia şi la palparea glandei mamare?
U) Mobilitatea formaţiunii de volum
V) Afectarea eczematoasă a areolei
W) Retracţia pielii
X) Aplatisarea conturului glandei
Y) Dereglarea consistenţei normale a ţesutului
Indicaţi sinonimele “mastopatiei”.
Boala chistică
Mastodinia
Boala Schimmelbuch
Boala Reclus
Boala Paget
Tabloul clinic al mastopatiei include următoarele semne:
A) Procesul este localizat mai des în porţiunile externe ale glandei
B) La palpare se determină consistenţa granulară a glandei
C) Durerea în regiunea glandei mamare are un caracter ondulator, amplificîndu- se cu 5-7zile înainte de debutul menstruaţiei
D) Durerea în regiunea glandei mamare are caracter continuu şi dispare doar în timpul menstruaţiei
E) La palpare se determină multiple formaţiuni lichidiene ce confluează între ele
În caz de mastopatie în glanda mamară are loc:
E. Apariţia chisturilor, umplute cu lichid transparent
D. Proliferarea ţesutului conjunctiv dur sub formă de cordoane
C. Producerea secretului lactic ce stagnează în ducturile galactofore
B. Reacţia inflamatorie a ţesuturilor, ce are caracter continuu progresant
A. Dezvoltarea ţesutului cicatriceal cu deformarea conturului glandei
Cum se numeşte simptomul în caz de mastopatie, atunci cînd induraţia glandei mamare apreciată palpator în poziţia verticală a bolnavei dispare la palparea în poziţie orizontală?
A) Simptomul Velpeau
B) Simptomul Kőnig
C) Simptomul Paget
D) Simptomul Schimmelbuch
E) Simptomul Reclus
Cum se numesc porţiunile în care este divizată convenţional glanda mamară?
A) Regiuni
B) Sectoare
C) Zone
D) Cvadrante
E) Compartimente
Ce caracteristici sunt obligatorii în descrierea formaţiunii de volum a glandei mamare?
Porii cutanaţi pronunţaţi
Forma
Doloritatea
Numărul formaţiunilor
Delimitarea de la ţesuturile adiacente
Ce caracteristici sunt obligatorii în descrierea formaţiunii de volum a glandei mamare?
A) Localizarea
B) Consistenţa
C) Mobilitatea
E) Dimensiunile în centimetri
D) Defectul de umplere
Tumoarea glandei mamare concreşte în coaste şi muşchii intercostali dacă la palpare:
A) Formaţiunea este mobilă faţă de ţesuturile adiacente, dar imobilă în raport cu pielea
B) Formaţiunea mobilă devine fixată, atunci cînd bolnava este examinată cu mâinile pecoapse (la brîu)
C) Formaţiunea este mobilă la palpare atît în poziţia orizontală cît şi în cea verticală a pacientei
D) Formaţiunea rămîne imobilă chiar şi în timpul relaxării muşchilor pectorali
E) Devin mai evidente simptomele de retracţie a pielii
Tumoarea glandei mamare concreşte în fascia toracică dacă la palpare:
A) Formaţiunea este mobilă faţă de ţesuturile adiacente, dar imobilă în raport cu pielea
B) Formaţiunea mobilă devine fixată, atunci cînd bolnava este examinată cu mâinile pecoapse (la brîu)
C) Formaţiunea este mobilă la palpare atît în poziţia orizontală cît şi în cea verticală a pacientei
D) Formaţiunea rămîne imobilă chiar şi în timpul relaxării muşchilor pectorali
E) Devin mai evidente simptomele de retracţie a pielii
Palparea glandei mamare permite uneori identificarea unei formaţiuni cu localizare tipică nemijlocit sub areolă, ce este denumită:
B) Adenocarcinom
A) Fibroadenom benign
C) Mastopatie fibro-chistică
D) Boala Paget
E) Papiloma intraductală
Galactorea nonpuierperală se caracterizează prin următoarele manifestări:
A) Corelează cu dereglările hormonale
E) Eliminări de lapte din mameloane, ce nu sunt legate de sarcină şi lactaţie
B) Dilatarea chistică a ducturilor galactofore cu reacţie inflamatorie adiacentă
D) Reprezintă o patologie malignă
C) Eliminări de lapte din mameloane, persistente un timp îndelungat după lactaţia normală
În cazul prezenţei eliminărilor hemoragice din mameloane trebuie suspectate:
A) Forma gangrenoasă a mastitei
B) Papiloma intraductală
C) Tumoarea malignă
D) Fibroadenomul benign
E) Mastopatia fibro-chistică
În prezența eliminărilor purulente din mamelon se va suspecta:
A) Mastita acută
B) Papilomul intraductal
C) Forma mastitică a cancerului mamar
D) Tuberculoza glandei mamare
E) Mastopatia fibro-chistică
Ganglionii limfatici axilari centrali sunt localizaţi:
A. De-a lungul marginei laterale a omoplatului, fiind dispuşi în profunzimea muşchilor plicii axilareposterioare
B. Posterior şi de-a lungul marginei muşchiului pectoral mare
C. În regiunea subclaviculară de aceiaşi parte
D. De-a lungul treimii superioare a braţului
E. În fosa axilară strict pe linia axilară medie
Indicați poziționarea optimă a bolnavei în timpul palpării ganglionilor limfatici centrali.
Pacienta se va afla pe șezute
Mâna bolnavei va fi lăsată în jos și complet relaxată
Mâna bolnavei va fi abdusă ușor înspre lateral
Pacienta se va afla în decubit dorsal
Mâinile bolnavei sunt elevate (ridicate în sus)
În prezența suspecției la formațiune de volum în glanda mamară, iar ganglionii limfatici axilari centrali la palpare sunt măriți în volum, duri precum și dolori, se vor identifica următoarele grupe de ganglioni limfatici:
Pectorali (anteriori)
Subscapulari (posteriori)
Subclaviculari
Parasternali
Submandibulari
Regulile de autoexaminare a glandei mamare sunt următoarele:
La femeile în menopauză trebuie efectuată în fiece lună
La femeile în vîrstă fertilă este preferabilă examinarea imediat după finisarea menstruaţiei
Trebuie să includă inspecţia în faţa oglinzii
Trebuie să includă palparea glandelor în poziţia verticală a corpului şi în decubit dorsal
Trebuie să includă descrierea sistematică a formaţiunilor de volum
Indicați metodele suplimentare de examinare în caz de suspecție a patologiei glandei mamare.
Mamografia
Endoscopia intraductală
Termografia
Ultrasonografia
Scintigrafia
Ce metodă suplimentară de examinare se utilizează pentru screening cu scop de evidențiere precoce a cancerului glandei mamare?
Mamografia
Termografia
Ultrasonografia
Aprecierea nivelului onco-markerilor
Puncția cu biopsie
Mărirea dimensiunilor glandei mamare la bărbaţi se numeşte:
A. Mastopatie
B. Hipermastie
C. Asimetria glandelor mamare
D. Ginecomastie
E. Fibroadenomatoza glandei mamare
Ce reprezintă ginecomastia?
A) Micşorarea volumului glandei mamare la bărbaţi
B) Mărirea volumului glandei mamare la bărbaţi
C) Absenţa glandei mamare la bărbaţi
D) Prezenţa unei glande mamare accesorii la bărbaţi
E) Prezenţa areolei şi a mamelonului auxiliar la bărbaţi
Principalele cauze ale ginecomastiei sunt:
Sindromul Klinefelter
Obezitatea
Farmacologică
Idiopatică
Insuficienţa hepatică
Metoda de elecţie în tratamentul ginecomastiei idiopatice este:
A. Dietoterapia (corecţia obezităţii)
C. Chimioterapia
B. Radioterapia
D. Terapia hormonală
E. Exereza chirurgicală
Cancerul glandei mamare la bărbaţi:
A. Reprezintă o patologie determinată genetic
B. Se dezvoltă din elemente ductale rudimentare
C. Se dezvoltă în cazul dereglării fonului hormonal
D. Se dezvoltă din ţesut glandular
E. Se dezvoltă în cazul insuficienţei hepatice
Simptomele cancerului glandei mamare la bărbaţi sunt următoarele:
A) Fluctuația
B) Retracţia mamelonului şi a pielii
C) Operaţii în anamneză pentru ginecomastie
D) Prezenţa tumorii în regiunea areolei sau a mamelonului
E) Prezenţa eliminărilor din defectul ulceros al areolei
Ce se subînţelege sub termenul de „simptom”?
F. Un complex de semne, ce caracterizează un proces patologic
G. Un semn solitar al procesului patologic
H. O unitate nozologică (patologie)
I. Un grup de stări patologice similare
J. Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie
Indicaţi ce se referă la simptome.
Obezitatea
Durerea
Voma
Pneumotoraxul
Dispnea
Indicaţi ce se referă la simptome.
A) Febra
B) Gangrena
C) Greaţa
D) Tahicardia
E) Hemotoraxul
Ce se subînţelege sub termenul de „sindrom”?
A) Nişte modificări morfologice caracteristice pentru o anumită patologie
B) Un semn solitar al procesului patologic
C) Un complex de semne, ce au origine comună şi sunt caracteristice pentru un anumitproces patologic
D) Succesivitatea apariţiei semnelor patologice
E) Patologia cîtorva organe
Indicaţi exemplele de sindroame patologice.
A) Răspuns inflamator sistemic
B) Febră în artrita purulentă
C) Insuficienţa arterială cronică a extremităţilor inferioare
D) Timpanita
E) Ocluzia intestinală
Indicaţi exemplele de sindroame patologice.
A) Insuficienţa venoasă cronică
B) Ischemia acută a extremităţilor inferioare
C) Lipsa pulsaţiei pe artera femural
D) Tumefierea
E) Insuficienţa respiratorie
Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie subiectivă?
A) Acuzele pacientului
B) Istoricul actualei boli
C) Anamneza vieţii bolnavului
D) Statutul local
E) Rezultatele examinărilor instrumentale
Ce compartimente ale fişei clinice a bolnavului conţin informaţie obiectivă?
A) Acuzele pacientului
B) Istoricul actualei boli
E) Examinarea bolnavului pe sisteme
D) Anamneza alergologică
C) Istoricul vieţii bolnavului
Efectuarea percuţiei la un bolnav chirurgical permite aprecierea:
A) Prezenţei tumorii
B) Prezenţei corpilor străini în ţesuturi
C) Acumulării de lichid sau aer în cavităţi
D) Prezenţei procesului inflamator
E) Mobilităţii organului examinat
Auscultaţia la un bolnav chirurgical permite aprecierea:
A) Prezenţei zgomotelor cardiace şi a suflurilor
B) Prezenţei peristaltismului intestinal
C) Caracterului zgomotelor respiratorii
D) Prezenţei tumorii
E) Prezenţei procesului inflamator
Indicaţi datele din fişa clinică a bolnavului, ce se referă la descrierea statutului local.
A) La internare bolnavul acuze dureri abdominale
B) În treimea inferioară a gambei stîngi se determină hiperpigmentarea pielii şi undefect ulceros
C) Frecvenţa contracţiilor cardiace constituie 70 bătăi pe minut
D) În regiunea inghinală dreaptă se determină o formaţiune doloră, cu consistenţăelastică, reponibilă în cavitatea abdominală
E) Din spusele bolnavului, durerile în abdomen au apărut cu aproximativ 18 ore în urmă
În baza căror date se instalează diagnosticul prezumtiv?
A) Acuzele bolnavului
B) Datele examinării clinice obiective
D) Rezultatele examinărilor instrumentale
C) Rezultatele analizelor de laborator
E) Rezultatele examinărilor patomorfologice
În baza căror date se instalează diagnosticul clinic?
A) Datele subiective ale bolnavului
B) Datele examenului clinic obiectiv
C) Rezultatele analizelor de laborator
D) Rezultatele examinărilor instrumentale
E) Rezultatele examinărilor patomorfologice
Ce componente include diagnosticul clinic definitiv?
A) Diagnosticul patologiei de bază
B) Diagnosticul patologiilor concomitente
C) Complicaţiile patologiei de bază
D) Diagnosticul prezumtiv
E) Diagnosticul diferenţial
Termenul “abdomen acut” reprezintă un:
A. Simptom
C. Sindrom
B. Diagnostic definitiv
D. Diagnostic postoperator
E. Toate afirmaţiile sunt corecte
Diagnosticul de “abdomen acut” serveşte drept:
A. Indicaţie către operaţie urgentă
B. Indicaţie către spitalizarea în staţionarul terapeutic
C. Indicaţie către consultaţia chirurgului
D. Argument către efectuarea măsurilor diagnostice suplimentare
E. Argument către externarea pacientului din staţionar
Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” comportă un caracter inflamator?
Apendicita acută
Pancreatita acută
Hernia strangulată
Sarcina extrauterină
Ulcerul gastro-duodenal perforat
Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” nu posedă caracter inflamator?
A. Colecistita acută
B. Hernia strangulată
C. Pancreatita acută
D. Tromboza vaselor mezenteriale
E. Apendicita acută
Care patologii se asociază cu perforaţia de organ cavitar în cavitatea peritoneală?
Ruptura spontană a porţiunii abdominale a esofagului
Ulcerul duodenal perforat
Tromboza vaselor mezenteriale
Sarcina extrauterină întreruptă
Traumatismul penetrant al intestinului subţire
Care dintre situaţiile enumerate nu se referă la perforaţia de organ cavitar în cavitatea abdominală?
A) Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cea a colonului
B) Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cavitatea peritoneală
C) Comunicarea patologică între lumenul duodenal şi spaţiul retroperitoneal
D) Comunicarea patologică între vezica urinară şi cavitatea peritoneală
E) Hemoragia din ulcerul gastric
Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” se referăla sindromul “ocluziei intestinale acute”?
A) Ocluzia intestinală aderenţială a intestinului subţire
B) Hernia strangulată
C) Invaginarea
E) Volvulusul intestinului sigmoid
D) Stenoza piloroduodenală ulceroasă
Ce patologii se asociază cu hemoragie intraperitoneală?
A) Hemoragia din ulcer gastric
B) Eruperea anevrismului aortei
C) Sarcina extrauterină întreruptă
D) Hemoragia uterină (metroragia)
E) Ruptura traumatică a splinei
Ce patologii nu se asociază cu hemoragie intraperitoneală?
A) Hemoragia din ulcer gastric
B) Eruperea anevrismului aortei
C) Sarcina extrauterină întreruptă
D) Hemoragia uterină (metroragia)
E) Ruptura traumatică a splinei
Ce patologii extraabdominale pot condiţiona tabloul clinic de “abdomen acut”?
A) Coarctaţia aortei
B) Pneumonia bazală
C) Vasculitele sistemice
D) Diabetul zaharat decompensat
E) Toxiinfecţia alimentară
{"name":"Chirurgie 201-250", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on mastitis, breast diseases, and clinical examination techniques in this comprehensive quiz designed for healthcare professionals and students. Dive into various topics related to mammary health and learn about critical diagnostic methods.55 challenging questionsMultiple choice and checkbox formatsEnhance your understanding of breast pathology","img":"https:/images/course1.png"}
Powered by: Quiz Maker