Marketing
Master the Art of Management
Test your knowledge and understanding of management concepts with our comprehensive quiz. This quiz covers various aspects of management including decision-making, communication, and strategic planning.
Whether you’re a student or an experienced professional, this quiz is designed to challenge your skills and enhance your learning experience.
- 129 thoughtfully crafted questions
- Multiple choice format for easy answering
- Improve your management knowledge and skills
1. Funcţiile managementului, sunt:
A. cercetare-dezvoltare, producţie, financiar-contabilă, de marketing şi de personal;
B. prevederea, organizarea, coordonarea, comanda şi controlul;
C. conducere şi administrare.
2. Sistemul de management al organizaţiei, are următoarele componente:
A. Componenta decizională, cea informaţională, organizatorică, componenta sisteme, metode şi tehnici de management
B. Componenta productivă, de conducere şi gestionare a organizaţiei;
C. Nici un răspuns nu este corect.
3. Primele publicaţii dedicate managementului, au apărut:
A. La sfârşitul secolului XX;
B. la începutul secolului XVIII;
C. la începutul secolului XX.
4. Distorsiunea, reprezintă:
A. O deficienţă a sistemului informaţional ce presupune modificarea intenţionată a informaţiei sau cantităţii de informaţii vehiculate între emiţător şi receptor;
B. O deficienţă a sistemului informaţional ce presupune modificarea neintenţionată a informaţiei sau cantităţii de informaţii vehiculate între emiţător şi receptor.
5. Mediul ambiant decizional şi decidentul, reprezintă:
A. Factorii primari ai deciziei manageriale
B. Elementele mediului intern al managementului organizaţiei;
C. Nici un răspuns nu este corect.
6. Utilitatea consecinţelor pentru fiecare variantă decizională în parte şi criteriu ales de către decident, este
A. Un element al deciziei manageriale
B. Un factor primar al deciziei manageriale;
C. Un factor al mediului ambiant decizional.
7. Mediul ambiant decizional, reprezintă
A. Element de bază al managementului organizaţiei
B. Un factor primar al deciziei manageriale
C. Nici un răspuns nu este corect.
8. Ansamblul etapelor prin intermediul cărora, se pregăteşte, adoptă, aplică şi controleazăevaluează decizia managerială, reprezintă:
A. Actul de decizie managerială;
B. Procesul decizional managerial;
C. Componentele deciziei manageriale.
9. Fluxul informaţional, reprezintă
A. traiectul (drumul) parcurs de către o informaţie sau o cantitate de informaţii, între emiţător şi receptor
B. Ansamblul elementelor prin care se prelucrează şi transmit informaţii în organizaţie
C. Nici un răspuns nu este corect.
10. Eficienţa procesului decizional managerial, este:
A. Un element al deciziei manageriale;
B. O cerinţă specifică, pentru ca decizia managerială adoptată să fie cea optimă;
C. O componentă primară a deciziei manageriale.
11. Formula de calcul a utilităţii consecinţelor decizionale pentru fiecare variantă şi criteriu în parte, s-a dedus, pornindu-se de la:
A. Metoda interpolării liniare între 0 şi 1 inclusiv;
B. Metoda extrapolării;
C. Metoda coeficienţilor de repartiţie.
12. Formula de calcul a utilităţilor consecinţelor, aij - max(aij) uij = ---------------------------------, este: min(aij) - max(aij)
A. corectă;
B. incorectă; unde: - aij reprezintă consecinţa pentru care se calculează utilitatea; - max(aij), reprezintă consecinţa favorabilă portivit unui criteriu cij; - min(aij), reprezintă consecinţa nefavorabilă potrivit aceluiaşi criteriu cij.
13. Ordinea importanţei criteriilor alese de către decident, într-o situaţie decizională, este arătată în teoria deciziei, de:
A. coeficienţii de importanţă ai criteriilor;
B. coeficienţii de concordanţă între variante;
C. Variantele identificate de către decident
14. Formula de calcul a utilităţilor consecinţelor, este următoarea:
A. aij - max(aij) uij = ---------------------------------; min(aij) - max(aij)
B. aij - max(aij) uij = 1 - ---------------------------------; min(aij) - max(aij)
C. aij - min(aij) uij = ---------------------------------, unde: max(aij) - min(aij) - aij reprezintă consecinţa pentru care se calculează utilitatea; - max(aij), reprezintă consecinţa favorabilă portivit unui criteriu cij; - min(aij), reprezintă consecinţa nefavorabilă potrivit aceluiaşi criteriu cij.
15. Metoda utilităţii globale, ca metodă de optimizare a situaţiilor de decizie managerială, este specifică:
A. situaţiilor decizionale în condiţii de risc;
B. situaţiilor decizionale în condiţii de incertitudine
C. situaţiilor decizionale în condiţii de certitudine;
D. situaţiilor decizionale în condiţii individuale.
16. Managementul este o activitate şi o disciplină nouă, modernă, este o afirmaţie:
A. falsă;
B. adevărată;
C. incompletă.
17. Elementele procesului de comunicare managerială, sunt:
A. data, informaţia, fluxul informaţional, circuitul informaţional;
B. emiţător, receptor, canal de transmitere, mesaj;
C. Toate răspunsurile sunt corecte.
18. Subsistemul informaţional managerial, este:
A. O componentă a mediului ambiant al organizaţiei;
B. Un element al sistemului de management al organizaţiei;
C. Nici un răspuns nu este corect.
19. Metoda minimizării regretelor, poate fi aplicată, doar pentru optimizarea situaţiilor decizionale de:
A. risc;
B. incertitudine;
C. certitudine;
D. repetitive;
E. multicriteriale.
20. Decidentul, obiectivele, mediul ambiant decizional, variantele, criteriile şi utilităţile consecinţelor, reprezintă:
A. Factorii primari ai mediului ambiant decizional;
B. Formele deciziei manageriale, care se regăsesc în practica managerială;
C. Elementele deciziei manageriale.
21. Suma probabilităţilor stărilor naturii este 1, reprezintă:
A. O condiţie a deciziei în situaţii de risc;
B. Un principiu care stă la baza optimizării deciziilor manageriale;
C. Nici un răspuns nu este corect.
22. Decizia managerială, îmbracă în practică, 2 forme
A. Act decizional şi proces decizional;
B. decident şi manager;
C. Nici un răspuns nu este corect.
23. Procesul decizional se finalizează în momentul adoptării deciziei, este o afirmaţie:
A. adevărată
B. falsă.
24. După numărul persoanelor care participă la adoptarea deciziei manageriale, există:
A. Decizii rutiniere, decizii repetitive;
B. Decizii unipersonale şi decizii de grup
C. Decizii unicriteriale şi decizii multicriteriale
25. Tipul de manager, se poate oricând modifica, în funcţie de situaţie, este o afirmaţie:
A. adevărată;
B. falsă.
26. Metoda ELECTRE, este specifică optimizării situaţiilor decizionale în condiţii de:
A. risc;
B. incertitudine;
C. certitudine
27. Metoda optimismului ponderat, este aplicabilă situaţiilor decizionale, în condiţii de:
A. risc;
B. incertitudine;
C. certitudine;
D. Nici un răspuns nu este corect.
28. α, sau coeficientul de optimism al decidentului în raport cu situaţia decizională, este
A. subunitar;
B. supraunitar;
C. Nici un răspuns nu este corect
29. Criteriul "profit" este în situaţiile decizional-manageriale:
A. maximizant;
B. minimizant;
C. neutru
30. Metoda lui Abraham Wald, se aplică optimizării situaţiilor decizionale în condiţii de:
A. risc;
B. incertitudine
C. certitudine;
D. Nici un răspuns nu este corect
31. Care dintre combinaţiile prezentate exprimă tipurile de strategii în domeniul resurselor umane:
A) strategii orientate valoric, strategii orientate pe resurse;
B) strategii globale, strategii parţiale, strategii de redresare;
C) strategii de dezvoltare, strategii ofensive, strategii orientate valoric.
32. Principalele obiective ale analizei posturilor pot fi grupate în multe categorii. Precizaţi care dintre elementele prezentate mai jos reflectă cel mai corect principalele obiective ale analizei posturilor:
A) stabilirea obiectvelor in legătură cu dezvoltarea resurselor umane;
B) elaborarea fisei posturilor, identificarea acţiunilor şi conducerea negure ale posturilor
C) stabilirea standardelor de muncă, susţinerea altor activităti de personal; simplificarea muncii.
33. Care dintre elementele prezentate reflectă cel mai bine metodele şi tehnicile de analiză a posturilor
A) metoda Delphi, estimările manageriale, metodele matematice
B) graficul activitătilor multiple, procedeul graficului de analiză a posturilor, interviul, tehnica incidentelor critice, graficul activitaţilor multiple
34. Care din elementele de mai jos reflectă cel mai corect avantajele planificării resurselor umane:
A) permite utilizarea şi dezvoltarea mai eficientă a resurselor umane, identificarea problemelor de personal, recrutarea personalului este mult mai eficientă, estimează cererea viitoare de angajaţi atât calitativ, cât şi cantitativ
B) permite organizaţiei să prevadă necesitaţile viitoare de resurse umane, analiza continuă a necesarului de resurse umane, reduce dependenţa de recrutarea externă.
35. Precizaţi care dintre elementele menţionate exprimă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării interne:
A) permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi
B) punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mai bine, atragerea candidaţilor este mult mai usoară, timpul necesar activitaţii de orientare şi îndrumare pe post a noilor angajaţi este mai redus;
C) permite corectarea eventualelor practici discriminatorii antrenate privind angajarea, diminuarea unei anumite rutine.
36. Precizaţi care din elementele de mai jos exprimă cel mai bine principalele tipuri de analize ale posturilor:
A) analize generale, analize detaliate, analize interdisciplinare
B) analize orientate asupra persoanelor, analiza orientării asupra posturilor, analize strategice.
37. Care dintre elementele de mai jos prezintă cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutării interne :
A) provoacă apariţia de posturi vacante în lant, favorizează manifestarea principiului lui PETER;
B) permite diminuarea cheltuielilor cu pregătirea personalului,costul recrutării personalului este mult mai ridica
38. Precizaţi care dintre combinaţiile prezentate mai jos reflectă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării externe
A) recrutarea persoanelor este mai rapidă şi mai puţin costitoare, motivarea personalului creşte, permite corectarea eventualelor practici discriminatorii anterioare;
B) încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei, permite eliminarea unor eventuale stagnări, permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi potenţiali.
39. Precizaţi care dintre elementele menţionate exprimă cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutării externe:
A) timpul necesar adaptării pe noile posturi este mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare, evaluarea candidaţilor se realizează mult mai dificil, pot apărea nemulţumiri, descurajări în rândul proprilor angajaţi;
B) implică elaborarea unor programe adecvate de pregătire profesională, provoacă apariţia de posturi vacante în lanţ
40. Care din elementele de mai jos reflectă cel mai corect principalele etape ale procesului de selecţie:
A) evaluarea eficienţei procesului de selecţie, discuţia interviu, instalarea pe post
B) stabilirea criterilor folosite la selecia angajaţilor, alegerea metodelor de culegere a informaţiilor necesare;
C) cererea de angajare, scrisoarea de prezentare, verificarea referinţelor personale, interviul final.
41. In care din următoarele tipuri de interviuri de selecţie a resurselor umane ordinea întrebarilor este prestabilită:
A) interviuri nestructurate
B) interviuri structurate
C) stres interviuri.
42. Prin faza testelor în procesul de selecţie a personalului se urmăreste:
A) trierea preliminară a candidaţilor
B) verificarea nivelului de calificare atestat prin diplomele de studii
C) ierarhizarea aptitudinilor candidaţilor, identificarea punctelor slabe ale candidaţilor.
43. Care din următoarele elemente sunt componente de bază ale instruirii profesionale:
A) perfectionarea profesională, formarea profesională ;
B) reconversia profesională
C) educaţia generală, promovarea profesională
44. Care din următoarele elemente prezintă metodele şi tehnicile pentru organizarea instruirii profesionale în interiorul organizaţiei:
A) participarea la prelegeri organizate de asociaţii profesionale;
B) utilizarea de programe personale, pregătirea profesională la locul de muncă, participarea la grupuri eterogene de lucru
C) efectuarea de cursuri postuniversitare, masterat, doctorat.
45. Care sunt avantajele instruirii interne
A) costurile cu instruirea sunt mai mari, creste durata de integrare la noul loc de muncă
B) cursanţii beneficiază de o mare varietate de informaţii, pot fi incluşi toţi cei care solicită o astfel de instruire ;
C) costurile cu instruirea sunt mai mici, pot fi folosite instrumente proprii, instruirea profesională este mai rapidă.
46. Care sunt dezavantajele instruirii externe
A) pot fi inclusi toţi cei care solicită o astfel de instruire, costurile cu instruirea sunt mult mai mici
B) creşte durata de integrarea la locul de muncă, costurile cu instruirea sunt mai mari.
47. Promovarea profesională se caracterizează prin următoarele aspecte:
A) reducerea motivaţiei deoarece ţinta propusă a fost atinsă;
B) sporirea motivaţiei în muncă, a recompenselor, creşterea nivelului responsabilităţilor
C) menţinerea aceleiasi retribuţii, reducerea nivelului responsabilităţilor prin delegare.
48. Care dintre elementele de mai jos reprezintă principalele etape ale planificării carierei organizaţionale:
A) stabilirea căilor carierei, dezvoltarea planurilor individuale
B) identificarea posturilor similare a calificării necesare.
49. Care sunt principalii factori din elementele de mai jos care pot influenţa alegerea carierei:
A) nevoile şi oportunitaţiile organizaţionale;
B) interesele, personalitatea, mediul social;
C) nevoile şi aspiraţiile individuale.
50. Care din elementele de mai jos reflectă cel mai corect activitatea de evaluare a performanţelor profesionale:
A) evaluarea potenţialului şi a capacităţii de evoluţie profesională;
B) evaluarea comportamentului;
C) aprecierea gradului de îndeplinire a responsabilităţilor de către angajaţi.
51. Etapele de evoluţie a conceptelor şi acţiunilor de calitate sunt redate de evoluţia sistemică prin:
A) controlul calităţii, asigurarea calităţii şi calitatea totală;
B) calitatea totală, calitatea produsului, cercurile calităţii;
C) asigurarea calităţii, controlul calităţii, calitatea procesului;
D). calitatea, controlul calităţii, inspecţia produselor, asigurarea calităţii.
52. Etapele evoluţiei calităţii sistemelor au ca obiective
A) controlul produsului, asigurarea calităţii procesului, certificarea sistemului, managementul calităţii totale, certificarea sistemelor de premii, excelenţa;
B) inspecţia, asigurarea calităţii, certificarea şi auditul calităţii, controlul calităţii totale, certificarea sistemelor de premii, excelenţa;
C) asigurarea calităţii, certificarea, inspecţia, auditul, excelenţa
D) inspecţia, controlul, asigurarea calităţii, certificarea caliăţii, managementul calităţii totale, certificarea sistemelor de premii, excelenţa
53. Managementul calităţii totale este orientat spre următoarele direcţii de control:
A) implicarea conducerii, asocierea colectivului, avantajele calităţii
B) conducerea ciclului de fabricaţie a produselor, asocierea întregului
C) colectiv, implicarea partenerilor externi;
D) conducerea ciclului de fabricaţie a produselor, implicarea partenerilor, verificarea clienţilor interni şi externi
54. În categoria principiilor de bază ale managementului calităţii totale TQM se includ
A) orientarea spre client, internaţionalizarea relaţiei client-furnizor, calitatea pe primul plan, zero defecte, viziunea sistemică, argumentarea prin date
B) orientarea spre client, relaţii reciproc avantajoase cu firnizorii, internaţionalizarea relaţiei client-furnizor, calitatea pe primul plan, zero defecte, viziunea sistemică, argumentarea prin date;
C) orientarea spre client, leadership, internaţionalizarea relaţiei client-furnizor, calitatea pe primul plan, zero defecte, viziunea sistemică, argumentarea prin date, relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii;
D) orientarea spre client, leadership, internaţionalizarea relaţiei client-furnizor, calitatea pe prim plan, zero defecte, viziunea sistemică, argumentarea prin date.
55. Planul calităţii, a excelenţei industriale este definită ca reprezentând capacitatea unei firme de a realiza profit, asigurând în acelaşi timp satisfacerea cerinţelor clienţilor prin:
A) preţ, calitate, control, verificare, termene de livrare;
B) preţ, calitate şi diversificare, termene de livrare;
C) calitate şi diversificare, termene de livrare;
D) concepţie, preţ, calitate şi diversificare, termene de livrare
56. Conceptul "calitatea pe primul plan" exprimă filozofia managementului calităţii totale prin îmbunătăţirea calităţii şi constituie punctul de plecare pentru activitatea oricărei întreprinderi fiind reprezentată sugestiv prin
A) lanţul lui Deming
B) spirala lui Juran;
C) triunghiul calităţii;
D) cercurile calităţii.
57. Elementele corespunzătoare lanţului calităţii care permit obţinerea rezultatului dorit sunt
A) îmbunătăţirea calităţii, creşterea productivităţii, reducerea costurilor, reducerea preţurilor, creşterea cotei pe piaţă, consolidarea poziţiei, asigurarea locurilor de muncă, recuperarea investiţiei;
B) creşterea productivităţii, reducerea costurilor, reducerea preţurilor, creşterea cotei pe piaţă, consolidarea poziţiei, asigurarea locurilor de muncă, recuperarea investiţiei; c) îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor, creşterea cotei pe piaţă, consolidarea poziţiei, recuperarea investiţiei
C) îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţurilor, creşterea cotei pe piaţă, consolidarea poziţiei, recuperarea investiţiei
58. Abordările critice a managementului calităţii privind calitatea totală pot fi grupate în:
A) managerială, umanistă, comunicaţională;
B) managerială, socială, economică;
C) umanistă, informaţională, organizaţională;
59. Parametrii calitativi care se etalează în aria consumului pentru caracterizarea bunuri sunt
A) caracteristicile atributive, cantitative
B) caracteristicile funcţionale, sociale, psihosenzitive;
C) caracteristicile exterioare, interioare.
60. Metodele de măsurare a nivelului calităţii produselor sunt
A) sociologice, tehnice, economice
B) de laborator, de expertiză, indicatorii calităţii, analize
C) gestiunea calităţii, auditul calităţii.
61. Elaborarea unui sistem de management al calităţii parcurge următoarele etape de implementare a sistemului de management al calităţii:
A) analiza, planificare, realizare, analiza rezultatelor, întreţinere şi perfecţionare;
B) planificare, definirea concepţiei, realizarea, analiza rezultatelor, întreţinerea şi perfecţionarea
C) definire şi planificare, analiza, definirea concepţiei, realizarea, analiza rezultatelor, întreţinerea şi perfecţionarea
62. Generarea documentaţiei managementului calităţii depinde de mărimea organizaţiei, documentaţia managementului calităţii fiind structurată pe mai multe nivele:
A) balanţa calităţii, costurile calităţii, veniturile calităţii
B) manualul calităţii, procedurile documentate, instrucţiuni tehnice de lucru, înregistrări cerute de ISO 9000
C) marketing, producţie, depozitare, calitate;
D) cartea tehnică, certificatul de garanţie, standardele ISO 9000
63. Pentru fiecare ciclu de producţie fazele se repetă, însă nu se închid, aceeaşi fază dintr-un ciclu se regăseşte într-un ciclu următor:
A) la un nivel calitativ superior
B) într-un cerc al calităţii;
C) într-o buclă a calităţii.
64. Factorii care contribuie la realizarea calităţii este determinată de o multitudine de factori, regula 5 M redă
A) materia primă, maşini-utilaje, mijloace de măsurare, microclimat, muncitori
B) management, maşini, microclimat, muncitori, marketing;
C) muncitori, materia primă, management, marketing, microclimat.
65. Factorii care concură la crearea calităţii sunt grupaţi prin modelare sub forma unei spirale, bucle sau triunghi. Triunghiul calităţii confirmă interdependenţa:
A) calităţii produsului, a concepţiei, a fabricaţiei
B) calităţii produsului, procesului, a sistemului
C) calităţii sistemului, produsului, procesului, concepţiei, a fabricaţiei;
66. Funcţiunile întreprinderii sunt:
A) cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă, personal
B) cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă, personal, calitate;
C) producţie, comercială, financiar-contabilă, personal, calitate;
D) cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă, personal, vânzare, aprovozionare, service.
67. Documentele care trebuie să se regăsească într-o firmă care lucrează în regim specific sistemului calităţii sunt următoarele
A) manualul calităţii, manualul pe compartimente, procedurile generale, înregistrările de calitate, documentaţia tehnică, specificaţiile şi reglementările naţionale şi internaţionale
B) bilantul calităţii, documentele primare, balanţa calităţii;
C) manualul calităţii, procedurile generale, elementele sistemului calităţii.
68. Costurile de realizare şi de asigurare la nivelurile specifice a calităţii cuprind:
A) costuri directe şi indirecte;
B) costuri de prevenire şi evaluare, costuri de defectare: interne şi externe;
C) costuri de prevenire şi evaluare;
D) costuri de defectare: interne şi externe.
69. Cheltuielile destinate îmbunătăţirii nivelului de calitate sunt de două feluri:
A) cheltuieli evitabile, cheltuieli inevitabile;
B) cheltuieli de prevenire, costuri de detectare
C) cheltuieli cu defectele interne şi externe.
70. Structurarea cheltuielilor totale ale calităţii se face pe mai multe categorii cu:
A) studiul comportamentului consumatorului, noncalităţii la producător şi consumator
B) cercetarea fundamentală şi tehnologică, prevenirea defectelor
C) studiul comportamentului consumatorului, cercetarea fundamentală şi tehnologică, prevenirea defectelor, identificarea defectelor, identificareanoncalităţii la producător şi consumator
71. Gestiunea calităţii are două elemente
A) gestiunea costurilor neconformităţii calităţii, gestiunea veniturilor
B) gestiunea costurilor interne, gestiunea costurilor externe
C) gestiunea costurilor calităţii, gestiunea cheltuielilor calităţii;
D) gestiunea costurilor calităţii, gestiunea veniturilor calităţii
72. Pentru buna gestionare a managementului calităţii se utilizează bilanţul contabil ca instrument de lucru a gestiunii calităţii activităţii firmei respectând relaţiile:
A) activ = pasiv
B) efort = efect;
C) activ / (efort) şi pasiv/ (efect).
73. Identificarea certificării procesului de implementare şi certificare a managementului calităţii se face pe baza:
A) certificatului de conformitate,
B) mărcii de conformitate;
C) licenţei pentru certificare;
D) certificatului de conformitate, marcă de conformitate, licenţă pentru certificare.
74. Îmbunătăţirea calităţii prin metoda KAIZEN este cunoscută ca şi strategia:
A) paşilor mici
B) salturilor mari;
C) cartelei;
D) busolei.
75. Sistemul implementat de management al calităţii asigură ţinerea sub control a funcţionării sistemului la nivelul planificat, astfel încât să poată fi satisfacute cerinţele reglementate, de a fundamenta certificarea sistemului calităţii în firma analizată. Instrumentele principale de determinare sunt:
A) audituri interne, audituri externe;
B) audituri prima parte;
C) audituri de supraveghere;
D) audituri secundă parte şi terţa parte.
76. Analiza fundamentării certificării sistemului de management al calităţii într-o firmă se efectuează prin:
A) auditul calităţii produsului sau serviciului;
B) auditul calităţii procesului tehnologic sau produsului;
C) auditul sistemului calităţii;
D) auditul calităţii produsului, procesului şi sistemului calităţii.
77. Reprezentarea grafică pentru orice produs , este cunoscută sub denumirea de curba de baie , având următoarele perioade
A) perioada de lansare, creştere, saturaţie şi declin
B) perioada de cercetare, lansare, creştere şi declin
C) perioada infantilă, de maturitate şi perioada de bătrâneţe.
78. Managementul calităţii cuprinde trei procese principale de management:
A) planificarea, supravegherea şi controlul calităţii
B) planificarea, ţinerea sub control şi îmbunătăţirea calităţii
C) planificarea, îmbunătăţirea şi verificarea calităţii
79. Sistemul calităţii produselor în general cuprinde reţeaua de proceduri economice şi tehnice pentru a produce şi livra produse, care respectă însuşirile calitative specificate. Componetele sistemului calităţii sunt legate de:
A) structura organizaţională a calităţii, resurse şi procese, planificare şi informaţie
B) structura calităţii produselor, procesului şi sistemului de informare;
C) structura organizaţională, resurse, procese, planificare;
D) structura calităţii, planificare şi informaţie.
80. J.M. Juran a identificat 4 teorii pe baza cărora se poate formula politica calităţii produselor:
A) teoria creaţiei, competitivităţii, utilizării, producţiei;
B) teoria capacităţii, competenţei, utilizării, performanţei;
C) teoria capabilităţii, competitivităţii, utilizării, performanţei;
D) teoria cunoaşterii, competiţiei, utilizării, performanţei.
81. La nivel de întreprindere definirea misiunii calităţii corespunde scopului care poate îmbrăca mai multe forme, miracolul japonez se defineşte prin
A) satisfacerea consumatorului şi profitul;
B) fidelizarea consumatorilor
C) depăşirea standardelor internaţionale.
82. La nivel de întreprindere definirea misiunii calităţii corespunde scopului care poate îmbrăca mai multe forme, cel american se defineşte prin
A) satisfacerea consumatorului şi profitul:
B) fidelizarea consumatorilor
C) depăşirea standardelor internaţionale
83. La nivel de întreprindere definirea misiunii calităţii corespunde scopului care poate îmbrăca forma de tip european definită prin
A) satisfacerea consumatorului şi profitul
B) fidelizarea consumatorilor;
C) depăşirea standardelor internaţionale.
84. Calitatea ideală se defineşte conform necesităţilor clientului, ea se poate identifica prin suprarpunerea celor trei cercuri ale calităţii:
A) proiectate sau programată, de fabricaţie şi cea dorită de client;
B) proiectată, îmbunătăţită, fabricaţie;
C) programată, certificată, proiectată;
D) Certificată, asigurată, implementată.
85. Abordarea strategică a calităţii se defineşte şi se structurează pe elementele componente şi filozofia conducerii strategice prin:
A) planificare, cercetare, producţie, strategie;
B) strategie, îmbunătăţire, control, producţie;
C) misiune, politici, strategie şi viziune;
D) viziune, misiune, politică şi strategie
86. Documentul care prezintă politica în domeniul calităţii şi descrie sistemul calităţii, document care specifică sistemul de managementul calităţii al unei organizaţii este:
A) manualul calităţii;
B) buletinul de analiză
C) cartea tehnică;
D) procedura.
87. Activitatea de îmbunătăţire necesară firmei se aplică utilizâdu-se metode care să permită îmbunătăţirea calităţii cum ar fi:
A) kanban, kairyo, kaizen;
B)ciclul PDCA, cercurile calităţii, sistemul de sugestii, kanban, mentenanţa productivăţii totală, 3S,5S
C) PDCA, spirala lui Juran, diagrama Ishikawa, ciclul Deming;
D) cercurile calităţii, 3S, 5S.
88. Metoda de îmbunătăţire a calităţii, respectiv ciclul lui Deming se efectuează prin parcurgerea fazelor:
A) proiectează, execută, verifică, acţionează ;
B) pregăteşte, execută, verifică, acţionează
C) planifică, proiectează, pregăteşte, execută, verifică, acţionează.
89. Prin rotirea continuă a fiecărui ciclu de producţie şi reluarea continuă a complexului de acţiuni se obţine rampa îmbunătăţirilor care are la bază ciclul:
A) PDCA
B) PDAC
C) PADC;
D) PCD
90. Ca instrument principal de îmbunătăţire este folosit ciclul PDCA, scopul principal este îmbunătăţirea continuă de creştere a satisfacţiei clienţilor şi implicit a competitivităţii organizaţiei:
A) producţie – distribuţie – consum - acţiune;
B)planificare - desfacere – control - acţiune;
C) producţie - desfacere - control - acţiune;
D)planificare – documentare – control - acţiune.
91. Ideea de îmbunătăţire precum şi conceptul de progres ce conduce organizaţia spre calitate este reprezentată prin intermediul trinităţii
A) planificare, strategie, îmbunătăţire;
B)planificare, control, strategie;
C) planificare, execuţie, strategie;
D)planificare, execuţie, îmbunătăţire.
92. Iniţierea utilizării metodei six sigma 6 σ, a fost realizată de către Juran ca şi soluţie pentru îmbunătăţirea managementului calităţii prin parcurgerea următoarele etape.
A) definire, măsurare,analiză, îmbunătăţire, control
B)planificare, acţiune, definire, control
C) definire, acţiune, analiză, îmbunătăţire, control, planificare;
93. Instrumentele de bază ale managementului calităţii sunt: fişa de înregistrare, histogramele, diagrama Pareto, diagrama cauză-efect, diagrama de dispersie, graficele şi fişa de control. Ele fac parte din metoda de determinare şi înţelegere a calităţii proceselor din sistemul economic. Metoda este cunoscută ca fiind:
A) metoda arborelui
B)metoda Pareto;
C) metoda pas cu pas
D)metoda PERT.
94. Relaţia care ne poate afirma cu certitudine că un număr mic de cauze sunt responsabile de cea mai mare parte a problemelor de calitate este cunoscută sub forma regulei:
A) 80/20;
B)20 ≤80;
C) 20 ≥80
D)20/80
95. Diagrama Ishikawa, prezintă principalii factori care determină realizarea unui produs la nivelul documentaţiei omologate, respectiv asigurarea calităţii acestuia:
A) maşini, fluxul de fabricaţie, scule, dispozitive şi verificatoare, materiale, mijloacele de fabricare, materiile prime şi materialele, muncitorii
B) maşini şi utilaje, organizarea fluxului de fabricaţie, mijloacele de măsurare, materiile prime şi materialele necesare, muncitorii
C) maşini şi utilaje, fluxului procesului tehnologic, controlul de calitate, materiile prime şi materialele necesare, managementul;
D) material primp, instrumentele de prelucare, echipa de conducere, echipa de control, fluxul de fabricaţie.
96. Când se doreşte identificarea cauzelor principale ale unor probleme sau efecte din cadrul activităţii firmei se elaborează diagrama:
A) cauză- efect
B) arborelui;
C) dispersiei;
97. Funcţia de antrenare, de realizare a obiectivelor şi teoriile care pot fi adoptate în domeniul calităţii sunt prin constrângerea personalului sau bazându-se pe conştiinţa lucrătorilor cunoscute şi ca
A) teoria X,Y;
B) teoria Y, X
C) teoria X, Z.
98. Funcţiile managementului calităţii sunt :
A) planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea, controlul, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii
B) organizarea, coordonarea, antrenarea şi controlul calităţii;
C) planificarea, organizarea, controlul, asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii.
99. Instrumentele de bază, clasice de control ale managementului calităţii
A) fişa de înregistrare, graficele, diagrama cauză-efect, diagrama de dispersie, fişa de control, diagrama de control;
B) fişa de înregistrare, histograma, diagrama Pareto, diagrama cauză-efect, diagrama de dispersie, graficul de control
C) chestionarul, fişa de înregistrare, histograma, diagrama Pareto, diagrama cauză-efect, diagrama de dispersie.
100. Tehnicile noi de control utilizate în managementul calităţii sunt:
A) diagrama relaţiilor, diagrama arborelui, diagrama matricei, diagrama cu săgeţi, diagrama deciziilor, diagrama flux
B) diagrama afinităţilor, diagrama relaţiilor, diagrama arborelui, diagrama matricei, diagrama cu săgeţi, diagrama deciziilor, diagrama factorială, diagrama flux.
101. Megamediul întreprinderii este componenta care cuprinde:
A) cultura întreprinderii;
B) elementele: consumatori şi clienţi, furnizori, concurenţii, piaţa forţei de muncă, agenţii guvernamentale;
C) elementele: tehnologic, socio-cultural, economic, politico-legal, internaţional;
D) nici un răspuns nu este corect.
102. Strategia implică două abordări şi anume:
A) abordarea generală şi cea care se referă la elementele caracteristice sferelor economicului, socialului şi politicului
B) abordarea morfologică şi tipologică;
C) abordarea morfologică şi sistemică;
D) abordarea generală şi abordarea tipologică.
103. Elementele de bază ale strategiei, sunt:
A) obiectivele majore, opţiunile, resursele necesare, momentele (termenele) de declanşare şi de finalizare ale opţiunilor strategice
B) obiectivele: analiza segmentului de piaţă, analiza competitorilor, elaborarea strategiei
C) resursele necesare şi planurile de acţiune
D) resursele umane necesare, misiunea organizaţiei.
104. Data declanşării aplicării strategiei, termenele intermediare şi anul final al implementării strategiei reprezintă:
A) etapele elaborării strategiei;
B) momentele de referinţă ale perioadei de timp specifice derulării strategiei;
C) etapele elaborării strategiei la micile afaceri;
D) timpul necesar implementării strategiei alese.
105. Cultura întreprinderii este:
A) baza mediului extern al întreprinderii;
B) ansamblul de norme, principii, valori, ce caracterizează membrii unui grup (întreprindere) şi îi deosebeşte de membrii altor întreprinderi;
C) constituită din mediul intern şi extern al întreprinderii
D) nici un răspuns nu este corect.
106. Strategiile globale şi strategiile parţiale reprezintă o clasificare a strategiilor, după:
A) sensul evoluţiei obiectivelor;
B) dinamica principalelor obiective;
C) sfera de cuprindere
D) principalele obiective încorporate.
107. Conglomerarea se caracterizează prin:
A) domeniul în care se pătrunde este complet diferit de cel existent până în prezent;
B) creşterea volumului de activitate
C) folosirea intensivă a resurselor existente pentru atingerea obiectivului strategic;
D) opţiunea strategică de lărgire a gamei de produse
108. După laturile abordate, strategiile pot fi
A) strategii de consolidare, de redresare, de dezvoltare;
B) strategii tehnico-funcţionale şi strategii administrative
C) strategii ofensive şi defensive;
D) nici un răspuns nu este corect.
109. Strategiile care urmăresc alegerea unor activităţi considerate principale în cadrul întreprinderii şi renunţarea la altele de o mai mică importanţă, se numesc:
A) strategii de separare a activităţilor
B) strategii de re-centrare;
C) strategii de consolidare;
D) strategii de cooperare.
110. Evaluarea internă şi cea externă a întreprinderii se execută în:
A) etapa delimitării modalităţilor de realizare a obiectivelor
B) etapa stabilirii obiectivelor majore ale evoluţiei întreprinderii;
C) etapa evidenţierii resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor
D) nici un răspuns nu este corect
111. Atunci când evaluarea internă a organizaţiei, conduce la întrevederea unui declin inevitabil al unor activităţi actuale, în anumite sectoare, se impune:
A) expansiunea;
B) retragerea din aceste sectoare de activitate şi reinvestirea lichidităţilor în altele;
C) declararea falimentului întreprinderii/organizaţiei
D) extinderea activităţilo
112. Elaborarea unei strategii la firmele mici presupune parcurgerea
A) 4 etape
B) 8 etape
C) 5 etape
D) 6 etape
113. Evidenţierea factorilor-cheie în asigurarea succesului pe piaţă a întreprinderii, reprezintă:
A) o funcţie specifică analizei amănunţite a segmentului de piaţă;
B) etapă a elaborării unei strategii;
C) prima etapă a elaborării unei strategii;
D) nici un răspuns nu este corect.
114. Scopul analizei S.W.O.T. în context strategic este:
A) de a realiza doar o viziune de ansamblu asupra situaţiei întreprinderii;
B) de a sta la baza luării de decizii;
C) analiza complexă, cuantificabilă a eficienţei întreprinderii;
D) crearea unui cadru de lucru pentru formularea strategiei de dezvoltare.
115. Punctele slabe care se identifică în faza iniţială a analizei S.W.O.T., reprezintă:
A) factorii pozitivi care provin din mediul extern al întreprinderii;
B) factorii pozitivi care provin din mediul intern al întreprinderii;
C) factorii negativi care provin din mediul intern al întreprinderii;
D) factorii negativi care provin din mediul extern al întreprinderii
116. Strategia Maxi-Mini se aplică pentru coordonate strategice corespunzătoare:
A) unei concentrări de puncte forte cu şanse
B) concentrări de puncte forte cu ameninţări
C) concentrare de puncte slabe cu şanse;
D) nici un răspuns nu este corect.
117. Previziunea este:
A) o funcţie a managementului strategic;
B) o evaluare probabilă, posibilă şi în alternative a evoluţiei cantitative şi calitative a unui domeniu, pentru un interval de timp;
C) o funcţie a întreprinderii;
D) o etapă în conceperea unei strategii.
118. Specializarea în producţie constă în
A) procesul previzionat de restrângere a gamei de produse fabricate;
B) lărgirea gamei de produse;
C) capacitarea resurselor suplimentare în activităţi de extindere;
D) stabilirea de legături contractuale de cooperare între mai multe întreprinderi, pentru realizarea unui produs complex.
119. Specificarea, tipizarea şi unificarea, reprezintă:
A) simplificarea proceselor de producţie;
B) forme ale standardizării;
C) codificări ale produselor;
D) eliminarea produselor inutile şi foarte asemănătoare între ele.
120. Replica monetară a fluxurilor fizice de intrare în întreprindere, reprezintă:
A) fluxurile monetare de intrare;
B) fluxurile monetare de ieşire
C) fluxurile monetare de echilibrare;
D) nici un răspuns nu este corect
121. Consumatorii şi clienţii organizaţiei, concurenţa şi furnizorii, reprezintă:
A) componente ale mediului general al organizaţiei;
B) componente ale mediului intern al organizaţiei;
C) componente ale mediului-ţintă;
D) componente ale megamediului.
122. Cumpărarea unei organizaţii de către o alta, caracterizându-se prin dispariţia celei cumpărate, ca entitate juridică independentă, devenind doar o simplă divizie sau domeniu strategic de afaceri, reprezintă:
A) strategii de fuziune;
B) strategii de achiziţie;
C) strategii de monopol;
D) strategii de creştere internă.
123. Numărul întreprinderilor care "participă" la realizarea produsului finit, reprezintă
A) unul dintre indicatorii prin care se determină nivelul cooperării, ca opţiune strategică majoră;
B) un indicator specific diversificării producţiei;
C) un indicator al specializării în producţie;
D) nici un răspuns nu este corect.
124. Strategiile care se vor elabora, având drept coordonate puncte tari şi ameninţări, potrivit analizei S.W.O.T, vor fi de tipul:
A) mini-maxi
B) maxi-mini;
C) mini-mini;
D) maxi-maxi.
125. Motivul principal al specializării în producţie, îl reprezintă:
A) reducerea timpilor de fabricaţie;
B) creşterea eficienţei economice;
C) folosirea eficace a capacităţilor angajaţilor;
D) extinderea standardizării, pentru alinierea la nivelul industriei naţionale şi internaţionale
126. Analiza S.W.O.T. Se va desfăşura pe teme majore şi pe grupuri de lucru, reprezintă:
A) o cerinţă care trebuie luată în calcul, o dată cu realizarea analizei;
B) o etapă specifică implementării strategiei adoptate, pe baza analizei-diagnostic
C) o etapă în elaborarea strategiilor la micile afaceri;
D) nici un răspuns nu este corect.
127. Prima etapă care stă la baza elaborării unei strategii, este
A) stabilirea obiectivelor majore ale evoluţiei întreprinderii;
B) delimitarea, pe baza obiectivelor majore, a altor categorii de obiective
C) delimitarea modalităţilor de realizare a obiectivelor
D) a+b.
128. Metodologia analizei S.W.O.T., presupune
A) două părţi: analiza mediului intern şi analiza mediului extern al organizaţiei
B) analiza mediului intern al organizaţiei şi analiza competitorilor;
C) patru părţi: analiza mediului intern, analiza amănunţită a segmentului de piaţă, analiza competitorilor şi analiza megamediului
D) a+c.
129. Elaborarea unei strategii manageriale, presupune parcurgerea:
A) a opt etape
B) a două etape;
C) a zece etape;
D) a patru etape
{"name":"Marketing", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge and understanding of management concepts with our comprehensive quiz. This quiz covers various aspects of management including decision-making, communication, and strategic planning.Whether you’re a student or an experienced professional, this quiz is designed to challenge your skills and enhance your learning experience.129 thoughtfully crafted questionsMultiple choice format for easy answeringImprove your management knowledge and skills","img":"https:/images/course3.png"}