Mechanics of Engine Components Quiz
Mechanics of Engine Components Quiz
Welcome to the Mechanics of Engine Components Quiz, where you'll test your knowledge on the intricate workings of engine parts, including pistons, crankshafts, and connecting rods. This quiz is designed for those interested in mechanical engineering and automotive technology.
Challenge yourself with 35 thought-provoking questions that cover critical topics, including:
- Pressure calculations
- Compressive forces
- Structural integrity of components
- Elasticity and deformation
Sectiunea de calcul AA (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza cu notatiile din figura CC 2 si cu -numãrul canalelor si -diametrul acestora, prin relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Tinand cont ca forta maxima de presiune a gazelor solicita zona port-segmenti la comprimare, atunci tensiunea de comprimare in sectiunea periclitata AA (datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza, conform schemei de calcul din figura CC 2, cu -numãrul canalelor si diametrul acestora, prin relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitate la forfecare de catre forta de presiune maxima a gazelor Fp , care genereaza o tensiune ce se poate calcula, cu ajutorul dimensiunilor din figura, cu relatia:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Diametrul pistonului la montaj se determina: (Notatii: - jocul în functiune, restul fiind cele uzuale.)
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera; notand cu forta normala maxima cu care patina este apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune, pentru patina bilaterala se obtine (fig. CC 12,a):
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera; notand cu si forta normala maxima, respectiv minima cu care patina este apasa pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune, pentru patina monolaterala se obtine doua valori de extrem, deoarece forta normala isi schimba semnul pe durata unui ciclu (fig. CC 12, b):
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Deoarece forta normala ce aplica patina pe glisiera îsi schimba semnul pe durata unui ciclu, se obtin doua valori extreme pentru tensiunea de strivire a patinei pe glisiera, verificarea la acesta solicitare determinandu-se cu relatia urmatoare, in care s-a notat cu rezistenta admisibila :
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Sectiunea minima a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Cunoscand valoarea fortei de intindere , sa se calculeze inaltimea a acestei sectiuni, fiind valoarea rezistentei admisibile.
X=a
X=3a
X=4a
X=a/4
Acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton este data de relatia urmatoare, in care , si sunt diametrele fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv (fig. CC 20):
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Conform figurii CC 20, valabila pentru un motor in patru timpi, acoperirea seciunilor fusurilor palier si maneton, data de relatia , in care , si sunt diametrele fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv, este
Pozitiva;
Negativa;
Nula;
Infinita.
Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta abscisa punctelor de intersectie dintre orizontala corespunzatoare pulsatiei proprii de gradul intai sau doi si dreptele care trec prin origine corespunzatoare pulsatiei excitatiei de ordine armonic :
Pulsatiile critice ale motorului;
Turatiile critice ale motorului;
Pulsatiile de ruliu ale navei;
Turatiile maxime si minime ale motorului
Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton:
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forþa Zs si moment incovoietor in planul tangential dat de forta ;Ts
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forþele Zs si Fr si moment incovoietor inplanul tangential dat de forta Ts
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forta Fr si moment incovoietor in planul tangential dat de forta Ts
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forta Ts si moment incovoietor in planul tangential dat de fortele Zs si Fr
Consideram camasa supusa la incovoiare datorita fortei normale maxime (fig. CC 37), care actioneaza la distanta de extremitatea inferioara a camasii, fiind lungimea acesteia; tensiunea maxima de incovoiere este:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Biela este organul mobil care:
Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ
Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de rotatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;
) Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat in miscare alternativa de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;
Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in miscare de translatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ.
Blocul coloanelor este solicitat la:
Comprimare de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la incovoiere de catre forta de presiune a gazelor;
Doar la comprimare de catre forta de presiune a gazelor;
Doar incovoiere de catre forta rezultanta dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de translatie;
Incovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea tirantilor
Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional:
Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce;
Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce;
Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fara cap de cruce;
Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce.
Camasa cilindrului este solicitata la
Intindere, datorata presiunii gazelor si incovoiere, datorata fortei normale
Incovoiere, datorata presiunii gazelor si fortei normale;
Intindere, datorata presiunii gazelor si fortei normale
Torsiunii, datorata presiunii gazelor.
Capul pistonului poate fi concav, in scopul:
Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului;
Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului;
Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil;
Prelungirea arderii in destindere, dupa terminarea injectiei.
Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul:
Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor;
Creaza spatiul in care evolueaza fluidul motor, ghidand pistonul in miscarea sa rectilinie alternativa;
Etanseaza carterul motorului, nepermitand trecerea gazelor de ardere in acesta;
Inchide cilindrul la partea inferioara.
Coeficientul de elasticitate al tirantului este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din urmatorul motiv:
Reducerea solicitarilor termice ale organului;
Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston si camasa;
Asigurarea racirii corespnzatoare a pistonului;
Asigurarea unui montaj corespunzator al boltului prin umerii pistonului.
Conform figurii CC 24, fusul palier este solicitat la:
Incovoiere
Incovoiere si torsiune;
Intindere si torsiune;
Torsiune
Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in planul cotului dat de fortele Zs si Fr si mo
Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai sigura;
Constante in raport cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata;
Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata;
Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care este nul.
Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu ) prezinta:
O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala;
O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala;
Posibilitatea unui montaj mai usor in carter;
Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente.
Constructia din figura CC 39,b este caracterizata prin:
Executia dintr-o bucata a placii de fundatie si a carterului, blocul cilindrilor fiind insurubat pe fata superioara a carterului;
Turnarea placii si a carterului, precum si prelucrarea locasurilor pentru cuzinetii lagarelor arborelui cotit intampina greutati;
Constructia se utilizeaza la motoarele navale in constructii usoare, in care carterul si placa de fundatie se realizeaza din elemente de otel turnate, sudate intre ele si imbracate tot prin sudura cu table;
Toate raspunsurile anterioare sunt valabile
) Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua plane: cel de oscilatie a bielei oo si cel de incastrare a acestuia cc (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea efectuarii calculului la flambaj:
Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in picior si cap pentru planul c-c;
Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul c-c;
Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane;
Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane
Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la flambaj este:
Raportul dintre prima forta si a doua
Raportul dintre a doua si prima;
Produsul dintre cele doua
Diferenta dintre cele doua
Elementul prezentat in figura CC 34 este:
Supapa de siguranta de pe chiulasa;
Supapa de lansare;
Supapa de siguranta a carterului;
Purja cilindrului.
Fanta segmentului la motaj se calculeaza: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este
Presetupa tijei;
Conducte de racire exteriore
Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire;
Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire.
Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:
Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera
Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6;
Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6
Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 8.
Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:
) Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;
Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;
Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera;
Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera
Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate �rigleta�:
Impiedica deplasarea rotationala a patinei;
Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei;
Impiedica deplasarea axiala a patinei;
Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor
{"name":"Mechanics of Engine Components Quiz", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Welcome to the Mechanics of Engine Components Quiz, where you'll test your knowledge on the intricate workings of engine parts, including pistons, crankshafts, and connecting rods. This quiz is designed for those interested in mechanical engineering and automotive technology.Challenge yourself with 35 thought-provoking questions that cover critical topics, including:Pressure calculationsCompressive forcesStructural integrity of componentsElasticity and deformation","img":"https:/images/course7.png"}