BIOCHIMIE

A detailed illustration of monosaccharides, polysaccharides, and their structures in a visually engaging format representing biochemistry study.

Test Your Biochemistry Knowledge

Welcome to the ultimate Biochemistry quiz! Dive into the world of carbohydrates, monosaccharides, and polysaccharides to enhance your understanding of these vital compounds. Perfect for students and enthusiasts alike, this quiz will challenge your knowledge and provide valuable insights.

Key Features:

  • 70 thought-provoking questions
  • Multiple choice and checkbox formats
  • Focus on various biochemistry topics
70 Questions18 MinutesCreated by StudyingSugar47
1. Monoglucidele sunt substanţe cu funcţiuni mixte alcătuite din:
o grupare carbonil şi mai multe grupări hidroxil
o grupare hidroxil şi mai multe grupări carbonil
o grupare carboxil şi mai multe grupări hidroxil
2. Monoglucidele se pot clasifica după:
Numărul de atomi de carbon din moleculă
Natura grupei carbonil
Natura grupei OH
3. După natura grupării carbonil, monoglucidele se clasifică în
Aldoze şi cetoze
Saturate şi nesaturate
Pentoze şi hexoze
4. Următorii reprezentanţi ai monoglucidelor: glucoza, fructoza, manoza şi galactoza aparţin grupei:
Triozelor
Pentozelor
Hexozelor
5. Hexozele sunt:
Monoglucide care conţin în moleculă 6 atomi de carbon
Oligoglucide formate din 6 monoglucide
Poliglucide
6. Din clasa poliglucidelor face parte:
Fructoza
Celuloza
Zaharoza
7. Următoarele monoglucide au structura neramificată care poate fi reprezentată sub formă liniară, ciclică plană şi ciclică spaţială:
Apioza
Glucoza
Fructoza
8. Ciclizarea monoglucidelor poate conduce la obţinerea unor cicluri stabile formate din:
7 atomi
6 atomi
5 atomi
9. Hidroxilul glicozidic (semiacetalic) format prin ciclizarea monoglucidelor este:
La fel de reactiv ca şi ceilalţi hidroxili din moleculă
mai reactiv decât ceilalţi hidroxili din moleculă
Mai puţin reactiv faţă de ceilalţi hidroxili din moleculă
10. Monoglucidele prezintă izomerie:
De compensaţie funcţională
De catenă
Optică
11. Următoarele glucide prezintă izomerie optică, întrucât conţin în molecula lor unul sau mai mulţi atomi de carbon substituiţi asimetric:
Dihidroxiacetona
Aldehida glicerică
Glucoza
12. Următoarele glucide sunt epimere:
Glucoza şi manoza
glucoza şi galactoza
Glucoza şi fructoza
13. Fenomenul stabilirii echilibrului între cei doi anomeri α şi β în soluţie, se numeşte:
activitate optică
Mutarotaţie
Proces redox
14. Care dintre următoarele formule corespund glucozei?
0%
0
C6H12O6
0%
0
 
0%
0
 
15. Sorbitolul este un îndulcitor alimentar din clasa poliolilor (alcooli polihidroxilic), care se poate obţine prin reducerea
Fructozei
Zaharozei
Glucozei
16. Referitor la fructoză este corectă afirmaţia că:
este o cetohexoză
Este cea mai dulce monoglucidă
Se găseşte în fructe şi în mierea de albin
17. Acidul glucuronic se obţine din glucoza printr-o reacţie de:
esterificare
oxidare protejată
Hidroliză
18. Oxidarea glucozei în anumite condiţii poate conduce la:
Acid gluconic
Acid glucozaharic
Glucopiranoză
19. Acizii nucleici pot avea în structura lor una dintre monoglucidele:
A. glucoză
riboză
Dezoxiriboză
20. Care dintre compuşii următori este diglucidă reducătoare:
Lactoza
Maltoza
Zaharoza
21. Ce reprezintă formula următoare:
maltoza
izomaltoza
unitatea structurală a amiloze
22. Referitor la celobioză este corectă afirmaţia că:
Este formată din 2 molecule de Beta glucopiranoză legate 1-4
Este formată din 2 molecule de  glucopiranoză legate 1-2
Prezintă caracter reducător
23. Lactoza se găseşte în:
Germenii de orz încolţit
Fructe proaspete
lapte
24. Referitor la zaharoză este corectă afirmaţia că:
Este o poliglucidă
este nereducătoare
este dextrogiră
25. Amidonul este:
Poliglucidă de rezervă din organismele animale
Poliglucidă cu rol de susţinere din plante
Poliglucidă de rezervă din plante
26. Glicogenul este:
glucan
Hexozan
Fructan
27. Amidonul se poate identifica prin culoarea albastră specifică pe care o formează în reacţie cu:
Soluţia de iod în iodură de potasiu
Acidul picric c
soluţia concentrată de hidroxid de sodi
28. Hidroliza amidonului poate conduce la:
Amilodextrine
maltodextrine
maltoză
29. Componenta amidonului care are structură similară glicogenului este cunoscută sub numele de:
amiloză
amilopectină
izoamiloză
30. Celuloza este insolubilă în:
Apă
solvenţi organici
Reactivul Schweizer (hidroxid tetra amoniaco-cupric)
31. Lipidele simple sunt din punct de vedere chimic:
Esteri
Eteri
Amide
32. Lipidele simple conţin în moleculă următoarele elemente chimice
Hidrogen
Carbon
oxigen
33. Următoarele categorii de grăsimi sunt lipide simple
Steride
ceride
lecitin
34. Care dintre următorii acizi graşi este saturat:
Acidul palmitic
Acidul stearic
acidul oleic
35. Acizii linoleic, linolenic şi arahidonic sunt:
Acizi graşi nesaturaţi
Acizi graşi esenţiali
acizi graşi saturaţi
36. Gliceridele fac parte din grupa:
steridelor
lipidelor simple
lipidelor complexe
37. Gliceridele acizilor graşi nesaturaţi pot participa la reacţii de:
hidrogenare
halogenare
esterificare
38. Acroleina, aldehidă toxică având miros înecăcios, poate lua naştere din glicerol, pe parcursul proceselor de prelucrare termică a grăsimilor, în urma unei reacţii de:
deshidratare
Condensare
esterificare
39. Prin hidrogenarea gliceridelor alcătuite din acizi graşi nesaturaţi are loc:
Atransformarea acizilor nesaturaţi în acizi saturaţi
Solidificarea grăsimii
obţinerea glicerinei
40. Reacţia chimică pe care se bazează transformarea uleiului vegetal în margarină este:
Oxidarea
Hidrogenarea
deshidratarea
41. Gliceridele sunt:
Esteri ai glicerolului cu acizii graşi
Esteri ai glicerinei cu acizii graşi
Esteri ai glicerolului cu hidroxiacizi
42. Gliceridele acizilor graşi saturaţi sunt în general:
solide
de provenienţă animală
nesaturate
43. Referitor la indicele de aciditate se poate afirma că:
Reprezintă cantitatea de KOH exprimată în miligrame, care neutralizează acizii graşi liberi dintr-un gram de grăsime
Indică gradul de prospeţime al unei grăsimi
Caracterizează reacţia de hidroliză a unei grăsimi
44. Gradul de nesaturare al unei grăsimi este indicat de:
Indicele de iod
indicele de saponificare
indicele de aciditate
45. Peptidele pot fi:
.monopeptide (formate dintr-un singur aminoacid) b. oligopeptide (formate din 2-10 aminoacizi) c. polipeptide (formate din peste 10 aminoacizi)
oligopeptide (formate din 2-10 aminoacizi)
polipeptide (formate din peste 10 aminoacizi)
46. Peptidele sunt:
substanţe solide
substanţe lichide
substanţe amfotere
47. Glutationul este:
tripeptidă
polipeptidă
oligopeptidă
48. Glutationul se găseşte în:
seminţele în curs de încolţire b. Drojdia de bere c. Proteinele animale
Drojdia de bere
proteinele animale
49. Peptidele pot reacţiona datorită:
grupărilor amină libere
grupărilor carboxil libere
legăturilor peptidice pe care le conţin
50. Hidroliza totală a peptidelor conduce la:
amide
aminoacizi
amine
51. Hidroliza peptidelor poate avea loc în prezenţa:
Enzimelor numite peptidaze b. Acizilor tari c. Bazelor slabe
acizilor tari
bazelor slabe
52. Peptidele se pot obţine:
Din aminoacizi prin eliminare intermoleculară de apă b. Din proteine prin hidroliză parţială c. Din vitamine prin condensare
Din proteine prin hidroliză parţială
din vitamine prin condensare
53. Glutationul este important în organismele vii datorită:
participării la sistemul redox glutation redus-glutation oxidat7
Activării unor enzime
proprietăţii sale de antioxidant
54. Insulina este:
Oligopeptidă
polipeptidă
proteină
55. Proteinele care conţin în structura lor aminoacizi cu sulf formează un precipitat negru prin:
Reacţia sulfurii de plumb (cu hidroxid de sodiu şi acetat de plumb)
Reacţia biuretului (cu hidroxid de sodiu şi sulfat de cupru)
reacţia xantoproteică (cu acid azotic concentrat urmat de alcalinizare)
56. În procesul de denaturare a proteinelor este afectată structura:
Primară
secundară
terţiară
57. Proteinele, datorită caracterului amfoter
Formează în soluţie apoasă amfioni
în mediu acid se comportă ca baze slabe şi formează cationi proteici
. în mediu bazic se comportă ca acizi slabi şi formează anioni proteici
58. Reacţia xantoproteică a proteinelor
Se realizează în prezenţa acidului sulfuric
Este datorată aminoacizilor aromatici
conduce la o coloraţie galbenă, care prin tratare cu o bază devine portocalie
59. Vitaminele sunt:
Biocatalizatori
Necesare creşterii normale şi manifestării proceselor vitale ale organismului
implicate în fotosinteză
60. Lipsa unei vitamine din organism se numeşte:
hipovitaminoză
hipervitaminoză
avitaminoză
61. Denumirea unei vitamine se poate face:
folosind literele alfabetului (majuscule) şi eventual, indici numerici (denumire alfabetică)
după structura chimică (denumire chimică)
După efectul farmacodinamic al vitaminei (denumire terapeutică)
62. Din clasa vitaminelor hidrosolubile face parte:
C
B6
E
63. Din clasa vitaminelor liposolubile face parte:
A
B1
C
64.Care dintre următoarele alimente conţine cea mai mare cantitate de vitamina C:
măceşe
mărar
mere
65. β-carotenul este precursorul următoarei vitamine
A
K
D
66. Vitaminele D sunt cunoscute ca fiind
Calciferoli
Antirahitice
antidermatitice
67. Vitaminele hidrosolubile au următoarele caracteristici
sunt termostabile
pot fi stocate sub diverse forme în anumite organe sau ţesuturi
sunt termolabile
68. Vitaminele liposolubile au următoarele caracteristici generale:
sunt termostabile
pot fi stocate în organe sau ţesuturi
sunt solubile în apă
69. Vitaminele A se mai numesc şi
retinoli
tocoferoli
calciferoli
70. Vitaminele F sunt reprezentate de trei acizi graşi nesaturaţi în amestec:
linoleic, linolenic şi arahidonic
Linoleic, linolenic şi stearic
oleic, linoleic şi linolenic
{"name":"BIOCHIMIE", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Welcome to the ultimate Biochemistry quiz! Dive into the world of carbohydrates, monosaccharides, and polysaccharides to enhance your understanding of these vital compounds. Perfect for students and enthusiasts alike, this quiz will challenge your knowledge and provide valuable insights.Key Features:70 thought-provoking questionsMultiple choice and checkbox formatsFocus on various biochemistry topics","img":"https:/images/course1.png"}
Powered by: Quiz Maker