BIOCHIMIE
Test Your Biochemistry Knowledge
Are you ready to challenge your understanding of biochemistry? This quiz consists of 38 questions that cover a wide range of topics, including biochemical reactions, lipid classification, and fatty acids. Perfect for students or anyone interested in the science behind food and nutrition!
- 38 engaging questions
- Test your knowledge on critical biochemistry concepts
- Ideal for learning and self-assessment
Reacţia Maillard conduce la brunificarea alimentelor supuse unor tratamente termice. Aceasta debutează printr-o reacţie de:
Hidrogenare a glucozei
Condensare a unui glucid reducător cu o grupare amino liberă a unei proteine sau a unui aminoacid
Oxidare a glucozei la gruparea aldehidă
Condensare a două glucide reducătoare
Hidroliză enzimatică a unei peptide
Produsul Amadori rezulă din:
Rearanjarea bazei Schiff
Ruperea oxidativă a furfuralului
Reacţia de caramelizare
Deshidratarea izomaltolului
Polimerizarea hidroxi-metil-furfuralului
. Polimerii de culoare brună obţinuţi în urma reacţiei de brunificare a alimentelor poartă numele de:
Substanţe pectice
Carrageenani
Amiloză
Amilopectină
Melanoidine
În procesul de obţinere al produselor fermentate (iaurturi şi brânzeturi) din lactoză se formează:
Cheagul
Acidul lactic
Lactoglobulina
Lactază
Fructoză
Zahărul invertit:
Are o putere de îndulcire mult mai mică ca a zaharozei
Se extrage din trestia de zahăr
Este un amestec echimolecular de D-glucoză şi D-fructoză
Se extrage din sfecla de zahăr
Toate răspunsurile anterioare sunt corecte
Despre zahărul invertit nu sunt corecte afirmaţiile:
Are o putere de îndulcire mai mare decât a zaharozei
Se obţine enzimatic sub acţiunea enzimei invertaza din zaharoză
Este un amestec echimolecular de D-glucoză şi D-fructoză
Este un amestec echimolecular de D-galactoză şi D-fructoză
Toate răspunsurile anterioare sunt corecte
Sunt poliglucide perfect liniare:
Amiloza şi amilopectina
Celuloza şi glicogenul
Amiloza şi celuloza
Guma de guaran şi celuloza
Amidon şi celuloza
Sunt poliglucide ramificate:
Amilopectina si glicogenul
Celuloza şi glicogenul
Guma arabică şi amilopectina
Guma de guar şi amiloza
Alginaţii şi celuloza
Substanţele pectice, formate din protopectină în procesul de coacere al fructelor sunt formate din:
din resturi de acid α-D-glucuronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate
din resturi de acid α-D-galacturonic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate
Din resturi de acid α-D-manuronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate
din resturi de acid α-D-guluronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate
Din resturi de acid α-D-iduronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil sunt aleator metilate
Majoritatea lipidelor sunt derivaţi ai acizilor graşi formând cu polialcolii sau cu unii alcoli:
Eteri
Amine biogene
Poliglucide
Esteri
Polypeptide
Alegeţi informaţiile incorecte cu privire la lipide:
în alimente sunt generatoare şi suport pentru substanţe de gust şi aromă
Au rol de a solubiliza alte componente hidrofobe
Sunt utilizate în procesarea alimentelor prin prăjire
Au un echivalent energetic mic comparativ cu proteinele
Conferă alimentelor calităţi organoleptice
Din clasa lipidelor polare fac parte următorii compuşi:
Triacilglicerolii
Cerurile
Glicerofosfolipidele
Tocoferolii
Sterolii
Din clasa lipidelor neutre fac parte următorii compuşi:
Gliceroglicolipide
Sfingoglicolipide
Triacilglicerolii
Glicerofosfolipidele
Sfingofosfolipidele
Sunt lipide nesaponificabile următorii compuşi:
Acizii graşi
Monoacilglicerolii
Diacilglicerolii
Triacilglicerolii
Glicerofosfolipide
Sunt lipide saponificabile compuşii:
Acidul palmitic
Acidul oleic
Sterolii
Dipalmitostearina
Hidrocarburile
Sunt lipide saponificabile compuşii:
Sfingomielina
Acidul oleic
Sfingozina
Stearatul de sodiu
Stearatul de potasiu
Denumirea uzuală a acidului tetradecanoic este:
Acidul caprinic
Acidul miristic
Acidul lauric
Acidul palmitic
Acidul stearic
Denumirea uzuală a acidului hexadecanoic este:
Acidul caprinic
Acidul miristic
Acidul lauric
Acidul palmitic
Acidul stearic
Acidul stearic este:
Un acid monocarboxilic nesaturat cu 18 atomi de carbon în moleculă
Un acid monocarboxilic saturat cu 18 atomi de carbon în moleculă
Un acid monocarboxilic nesaturat cu 16 atomi de carbon în moleculă
Un acid monocarboxilic saturat cu 16 atomi de carbon în moleculă
Un acid monocarboxilic nesaturat cu 20 atomi de carbon în moleculă
Cei mai abundenţi în natură şi în alimente sunt acizi graşi saturaţi:
Capronic şi caprilic
Lauric şi miristic
Palmitic şi stearic
Arahic şi behenic
Lignoceric şi cerotic
Prin hidrogenarea acidului oleic se fomează:
Acidul lauric
Acidul miristic
Acidul palmitic
Acidul stearic
Acidul arahic
Sunt acizi graşi esenţiali:
Acizii palmitoleic şi oleic
Acizii palmitic şi stearic
Acizii linoleic şi α-linolenic
Toţi acizii graşi nesaturaţi
Toţi acizii graşi saturaţi
. Din grupa aciziilor graşi ω9 face parte:
Acidul oleic
Acidul linoleic
Acidul α-linolenic
Acidul arahidonic
Acidul miristoleic
Din grupa aciziilor graşi ∆9 face parte:
Acidul erucic
Acidul arahidonic
Acidul nervonic
Acidul palmitic
Acidul palmitoleic
Punctele de topire şi de fierbere ale acizilor graşi în comparaţie cu alcoolii cu acelaşi număr de atomi de carbon sunt:
Mai mari, datorită tendinţei acizilor graşi de a forma dimeri stabilizaţi de legături de hidrogen
Mai mici, datorită tendinţei acizilor graşi de a forma dimeri stabilizaţi de legături de hidrogen
Asemănătoare, datorită faptului că ambele clase de compuşi formează dimeri stabilizaţi de legături de hidrogen
Mai mari, datorită atracţiilor van der Waals dintre resturile metilen ale catenelor acizilor graşi alăturate dispuse în zig-zag
Mai mici, datorită atracţiilor van der Waals dintre resturile metilen ale catenelor acizilor graşi alăturate dispuse în zig-zag
Metilarea acizilor graşi se poate face cu:
Metan în prezenţă de BF3
Iodură de metil
Metanol în exces catalizată de acizi Lewis
Radicali metil în prezenţa luminii
Etilenă
Prin hidrogenarea totală a trioleinei rezultă:
Tristearină
Tripalmitină
Linoleo-oleo-linoleină
Dioleo-palmitină
Dioleo-stearină
Prin hidrogenarea totală a linoleo-oleo-linoleinei rezultă:
Trioleină
Tristearină
Tripalmitina
Dioleolinoleina
Un amestec din toate gliceridele menţionate
În cadrul autooxidării lipidelor, radicalul peroxi nu se formează în etapa:
De iniţiere
De propagare a lanţului
De ramificare a lanţului
De întrerupere a lanţului
Se formează în toate etapele
În cadrul autooxidării lipidelor, radicalul alchil nu se formează în etapele:
De iniţiere şi propagare
De iniţiere şi ramificare
De propagare şi ramificare
De iniţiere şi întrerupere
De ramificare şi întrerupere a lanţului
. În industria dulciurilor, untul de cacao este adesea înlocuit cu:
Untul de cocos
Untul de palmier
Untul de Borneo
Seul de bovine
Untul de arahide
Prin interesterificarea monofazică dintre un procent egal de trioleină (OOO) şi tristearină (SSS) se formează:
12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO şi 25%OOO
12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%OSO şi 25%OOO
12,5% OOO, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO şi 25%SSS
12,5% SSS, 12,5%OOO, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%SOS şi 25%OSO
12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OOO, 12,5% OSO, 25%OSS şi 25%SOO
Prin interesrerificarea bifazică a dioleo-stearinei (OSO) se formează:
66,6 % SSS şi 33,3 %OOO
66,6 % OOO şi 33,3 %SSS
66,6 % OSO şi 33,3 %OOO
66,6 % SOS şi 33,3 %OOO
66,6 % SOS şi 33,3 %SSS
Lecitina comercială este folosită în industria alimentară ca:
Agent de îngroşare
Agent de gelificare
îndulcitor
Emulgator
Spumante
Colesterolul este precursorul:
Prostaglandinelor
Fosfoinozitolului
Acizilor graşi
Acizilor biliari
Gangliozidelor
Cerurile sunt amestecuri eterogene formate din:
Esteri ai colesterolului
Esteri ai acizilor graşi cu alcooli cu catenă scurtă
Fosfatidilinozitol, fosfatidilcolină şi fosfatidilserină
Esteri ai acizilor graşi cu alcooli superiori, alcooli superiori, parafine, terpene şi flavone
Triacilgliceroli, diacilgliceroli şi monoaciligliceroli
{"name":"BIOCHIMIE", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Are you ready to challenge your understanding of biochemistry? This quiz consists of 38 questions that cover a wide range of topics, including biochemical reactions, lipid classification, and fatty acids. Perfect for students or anyone interested in the science behind food and nutrition!38 engaging questionsTest your knowledge on critical biochemistry conceptsIdeal for learning and self-assessment","img":"https:/images/course7.png"}