Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

Chirurgie 301-350

Create an engaging and educational image depicting a medical student examining a patient’s abdomen in a clinical setting, with anatomical charts in the background.

Chirurgie Quiz: Testează-ți Cunoștințele

Acest quiz cu 50 de întrebări este proiectat pentru a evalua cunoștințele tale despre palpările abdominale, patologiile chirurgicale și mai mult. Fie că ești student sau profesionist în domeniul medical, acest test îți va provoca gândirea și îți va îmbunătăți înțelegerea.

Întrebările includ:

Aspecte ale palpării abdominale
Simptomele peritonitei
Leziuni traumatice relevante

50 Questions12 MinutesCreated by ExaminingNurse472

Ce scopuri urmăreşte palparea superficială a abdomenului?

Aprecierea simptomelor de iritare a peritoneului

Aprecierea lichidului liber în abdomen

Determinarea limitei inferioare a ficatului

Determinarea încordării musculare

Determinarea locului durerii maximale

Palparea superficială a abdomenului permite stabilirea:

A) Lichidului liber în abdomen şi a semnelor de iritare a peritoneului

B) Locului de durere maximală şi a contracturii musculare

C) Locului de durere maximală şi a dimensiunilor porţilor herniale

D) Locului de durere maximală şi a semnelor de iritare a peritoneului

E) Prezenţei formaţiunilor de volum şi a semnelor de iritare a peritoneului

Palparea abdomenului începe cu:

A) Palparea superficială

B) Palparea profundă

C) Aprecierea semnului Blumberg

D) Determinarea contracturii musculare

E) Identificarea tumefierilor herniale

Din ce regiune trebuie începută palparea superficială a abdomenului?

A) Din hipocondrul stîng

B) Din regiunea iliacă dreaptă

C) Din regiunea epigastrală

D) Din cea mai îndepărtată regiune de la locul durerii maximale

E) Din regiunea durerii maximale

Încordarea musculară la bolnavii cu ”abdomen acut” se dezvoltă în urma:

Dereglărilor hidro-electrolitice

Iritării peritoneului parietal

Stării de excitaţie psiho-emoţională

Acţiunii toxinelor bacteriene asupra SNC

Iritării pleurei parietale

În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal anterior nu este caracteristică?

Ulcerul perforat

Ocluzia intestinală obturatorie

Ruptura traumatică a unui organ cavitar

Apendicita acută

Colecistita acută

În care patologie încordarea musculară a peretelui abdominal este într-atît de exprimată, continuă şi răspîndită, încît se apreciază ca “abdomen de lemn”?

A) Ocluzia intestinală joasă tumorală

B) Ulcerul perforat

C) Tromboza vaselor mezenteriale

D) Eruperea anevrismului de aortă abdominală

E) Sarcina extrauterină întreruptă

Ce patologii extraabdominale se pot asocia cu defans muscular al peretelui abdominl anterior?

A) Pleuropneumonia

B) Fracturile coastelor inferioare

C) Colica renală

D) Criza epileptică

E) Criza hipertensivă

În ce situaţii clinice încordarea musculară poate fi semnificativ redusă, chiar şi înprezenţa peritonitei difuze?

La bolnavul cu patologii neuro-psihice severe

La bolnavii obezi cu perete abdominal anterior îngroşat şi flasc

La bolnavii în stare de şoc hemoragic sau traumatic

La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică

La pacienţii vîrstnici

Cum se apreciază simptomul Blumberg în caz de peritonită?

A) Percuţia regiunii examinate condiţionează durere acută

B) Flexia în articulaţia coxo-femurală a membrului inferior extins condiţionează durere acută

C) La palparea precaută a regiunii examinate se determină încordare musculară, asociată de durere pronunţată

D) Degetele sunt afundate atent şi adînc în ţesuturile moi ale regiunii abdominaleexaminate, apoi presiunea este brusc întreruptă, ceea ce condiţionează durere pronunţată

E) Degetele sunt afundate adînc în ţesuturile moi ale regiunii abdominale examinate, ceea ce condiţionează durere pronunţată

Selectaţi două variante corecte de apreciere a simptomului psoas, ce se apreciază îninflamaţiile retroperitoneale?

A) Percuţia regiunii lombare condiţionează durere pronunţată

B) Palparea bimanuală a regiunii lombare din partea afectată condiţionează durere pronunţată

C) Flexia în articulaţia coxo-femurală a membrului inferior extins condiţionează durere pronunţată

D) Pacientul este plasat în decubit lateral şi I se extinde membrul inferior în articulaţia coxo- femurală pe partea afectată, ce condiţionează durere pronunţată

E) Palparea bimanuală a regiunii lombare de partea afectată condiţionează flexia involuntară a membrelor inferioare

În care patologii ale organelor abdominale la percuţia abdomenului poate fi identificată matitatea difuză a sunetului percutor?

E) Peritonita generalizată în stadii tardive

D) Ciroza hepatică cu ascită

C) Apendicita acută

B) Diverticulita acută

A) Colecistita acută

În ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale poate fi identificată dispariţia matităţii hepatice?

A) Ocluzia intestinală joasă

B) Colecistita acută cu empiem al veziculei biliare

C) Ruptura traumatică a ficatului

D) Sarcina extrauterină întreruptă

E) Ulcerul perforat

Prezenţa lichidului liber în cavitatea peritoneală se apreciază clinic prin:

A) Auscultaţia abdomenului

B) Palparea abdomenului

C) Percuţia abdomenului

D) Examen radiologic

E) Ultrasonografie

Clapotajul în timpul auscultaţiei şi percuţiei abdomenului apare ca urmare a:

A) Prezenţei lichidului liber în cavitatea peritoneală

B) Stenozei decompensate a ieşirii din stomac

C) Hemoperitoneului

D) Ocluziei intestinale

E) Prezenţei gazului liber în cavitatea peritoneală

Peristaltismul intestinal trebuie auscultat în:

A) Regiunea mezogastrală paraombilicală

B) Regiunea epigastrală şi pe flancurile abdominale

C) Regiunea, localizată inferior de ombilic şi spre stînga de linia mediană

D) Regiunile iliace din dreapta şi stînga

E) Toate răspunsurile sunt corecte

Suflul sistolic în caz de anevrism al aortei abdominale trebuie auscultat în:

A) Regiunile inghinale

B) Regiunea epigastrală

C) Pe linia mediană, ce trece din regiunea epigastrală spre cea suprapubiană

D) Regiunile iliace din dreapta şi stînga

E) Regiunea, localizată inferior de ombilic, spre stînga de linia mediană

În care patologie poate fi determinat auscultativ peristaltismul intestinal accelerat sonor?

A) Peritonita locală

B) Peritonita difuză

C) Tromboza vaselor mezenterice

D) Ocluzia intestinală

E) Hemoragia intraperitoneală

În care patologie peristaltismul intestinal la auscultaţie nu se apreciază?

A) Peritonita locală

B) Peritonita difuză

C) Eruperea anevrismului aortei abdominale

D) Ocluzia intestinală

E) Ciroza hepatică decompensată cu ascită tensionată

Care sunt cauzele mai probabile ale bolii la pacientul la care debutul durerii abdominale se asociază cu temperatura corporală 40-41˚С?

A) Peritonita generalizată

B) Patologia pulmonară

C) Hemoragia gastro-intestinală

D) Hemoragia intraperitoneală masivă

E) Patologia renală

Ce temperatură este determinată de regulă la bolnavii cu apendicită acută lamomentul adresării pentru asistenţă medicală?

Diminuată (35-36˚С)

Normală (36,4-36,6˚С)

Subfebrilă (37,3-37,5˚С)

Febrilă (38˚С)

Hectică cu frisoane (40-41˚С)

În care patologii abdominale acute temperatura corporală a pacientului poate fiscăzută (pînă la 35-36˚С)?

Ulcerul perforat

Hemoragia intraperitoneală severă

La debutul accesului de pancreatită acută

În perforarea apendicelui vermiform şi progresarea peritonitei

În ocluzia intestinală cu balonarea excesivă a abdomenului

Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la leziunile traumatice.

A) Reprezintă cauza principală a letalităţii printre populaţia în vîrsta de la 1 pînă la 50 ani

B) Ocupă primul loc în structura letalităţii

C) Reprezintă cauza principală a letalităţii printre populaţia de toate vîrstele

D) Ocupă al doilea loc în structura letalităţii

E) Bărbaţii se traumează de două ori mai frecvent ca femeile

Aproximativ jumătate din toate decesele se produc în primele secunde sau minutedupă traumatism şi sunt condiţionate de:

A) Complicaţii septice

B) Leziunile aortei, cordului şi creierului

C) Persistenţa hemoragiei

D) Insuficienţa poliorganică

E) Dezvoltarea bolii traumatice

Ora “de aur” la bolnavii cu traumă asociată gravă este denumită:

A) Prima oră după internarea pacientului

B) Prima oră după operaţie

C) Prima oră după traumă

D) Prima oră după resuscitarea bolnavului din şoc

E) Prima oră după stoparea hemoragiei

Care este rata mortalității cauzate de traumatism, ce survine pe parcursul celui de-al doilea val al letalității (în primele ore după traumă)?

20%

30%

40%

50%

60%

Pe parcursul orei “de aur” după un traumatism grav prin aplicarea măsurilor curative oportune pot fi prevenite multiple decese, legate cu:

Leziunea sistemului nervos central

Lezarea oaselor extremităţilor şi ale bazinului

Insuficienţa poliorganică

Persistenţa hemoragiei

Complicaţiile septice

Ce factori joacă un rol principal în biomecanica traumei închise?

Acţiunea combinată (termică şi chimică) a agentului vulnerant

Compresia ţesuturilor în timpul impactului (loviturii)

Detaşarea ţesuturilor de-a lungul propulsiei agentului penetrant

Hemoragia externă masivă

Modificarea vitezei deplasării corpului accidentatului (accelerarea sau micşorarea)

Sub termenul de “catatraumatism” se subînţelege:

A) Traumatism la locul de muncă

B) Traumatism rutier

C) Traumatism prin cădere de la înălţime

D) Traumatism sportiv

E) Traumatism în urma manipulaţiilor medicale

Prin termenul de traumă iatrogenă se subînţelege:

A) Traumatism la locul de muncă

B) Traumatism rutier

C) Traumatism prin cădere de la înălţime

D) Traumatism sportiv

E) Traumatism în urma manipulaţiilor medicale

După caracterul agentului vulnerant se disting următoarele tipuri de traumatisme:

A) Sportive

B) Psihice

C) Electrice

D) Mecanice

E) Chimice

Ce traumatism este numit multiplu?

A) Leziunea a două sau mai multe organe dintr-un sistem anatomic

B) Leziunea în urma acţiunii a doi sau mai mulţi factori traumatizanţi

C) Două sau mai multe leziuni ale unui organ

D) Leziunea concomitentă a organelor din diferite sisteme anatomice

E) Leziunea unui singur organ

Ce traumatism este numit asociat?

A) Leziunea a două sau mai multe organe dintr-un sistem anatomic

B) Leziunea unui singur organ

C) Două sau mai multe leziuni ale unui organ

D) Leziunea concomitentă a organelor din diferite sisteme anatomice

E) Leziunea în urma acţiunii a doi sau mai mulţi factori traumatizanţi

Care dintre leziunile enumerate se referă la traumatism izolat?

A) Leziunea solitară a unui organ

B) Leziunea multiplă a unui organ

C) Leziunea a două organe în limita unei regiuni anatomice

D) Leziunea solitară a cîte un organ din diferite sisteme anatomice (pulmon, splină, fractura gambei)

E) Leziunea solitară a două organe din diferite sisteme anatomice

Care dintre leziunile enumerate se referă la traumatism asociat?

A) Leziunea stomacului, ficatului şi a splinei

B) Fractura femurului şi arsura prin flacără a membrelor inferioare

C) Ruptura splinei şi fractura coastelor

D) Fractura coastelor, leziunea pulmonului şi pneumotoracele

E) Fractura femurului, comoţia cerebrală şi leziunea ficatului

Care dintre leziunile enumerate se referă la traumatism multiplu?

A) Leziunea stomacului, ficatului şi splinei

B) Fractura femurului şi arsura prin flacără a membrului inferior

C) Ruptura splinei şi fractura coastelor

D) Fractura coastelor, leziunea pulmonului şi pneumotoracele

E) Fractura femurului, comoţia cerebrală şi leziunea ficatului

La traumatismul multiplu se referă:

A) Leziunea a două sau mai multe organe dintr-un sistem anatomic

B) Leziunea a două sau mai multe organe din diferite sisteme anatomice

C) Leziunea multiplă a unui organ în limitele unui sistem anatomic

D) Leziunea în urma acţiunii a doi sau mai mulţi factori traumatizanţi

E) Toate cele enumerate

Ce perioade se disting în evoluţia bolii traumatice?

A) Perioada şocului traumatic

B) Perioada stabilizării hemodinamicii

C) Perioada manifestărilor precoce

D) Perioada dereglărilor tardive

E) Perioada reconvalescenţei

Prin ce se caracterizează perioada şocului traumatic în evoluţia bolii traumatice?

A) Dezvoltarea proceselor distrofice şi sclerotice în organele interne

B) Este condiţionată de leziunea nemijlocită a ţesuturilor şi hemoragia acută

C) Este condiţionată de direcţionarea masivă spre sînge a toxinelor tisulare şibacteriene

D) Durează de la cîteva ore pînă la 2 zile

E) Dezvoltarea insuficienţei cardio-vasculare acute

Prin ce se caracterizează perioada menifestărilor precoce în evoluţia bolii traumatice?

A) Este condiţionată de direcţionarea masivă spre sînge a toxinelor tisulare şi bacteriene

D) Durează de la 2 pînă la 10 zile

E) Ascensiunea temperaturii corporale peste 38°С

C) Durează de la cîteva ore pînă la 2 zile

B) Este condiţionată de leziunea nemijlocită a ţesuturilor şi hemoragiaacută

În ce perioadă a bolii traumatice la traumatizat se poate dezvolta toxemia acută și septicopiemia?

A) În perioada șocului traumatic

B) În perioada manifestărilor precoce

C) În perioada modificărilor tardive

D) În perioada de reconvalescență

E) În perioada modificărilor distrofice și atrofice

Prin ce se caracterizează perioada dereglărilor tardive în evoluţia bolii traumatice?

A) Dezvoltarea proceselor distrofice şi sclerotice în organele interne

B) Este condiţionată de leziunea nemijlocită a ţesuturilor şi hemoragia acută

C) Este condiţionată de direcţionarea masivă spre sînge a toxinelor tisulare şi bacteriene

D) Dezvoltarea contracturilor şi anchilozelor

E) Dezvoltarea insuficienţei cardio-vasculare acute

Durata perioadei de reconvalescenţă în boala traumatică constituie:

A) Pînă la 2 zile

B) De la 2 pînă la 10 zile

C) De la 2 pînă la 3 săptămîni

D) De la 1 pînă la 3 luni

E) De la cîteva luni pînă la cîţiva ani

Mecanismele leziunii primare a crierului în caz de traumatism includ:

A) Leziunea vaselor

B) Creşterea presiunii intracraniene

C) Hipoxia

D) Leziunea structurilor cerebrale

E) Dereglarea proceselor biochimice în celulele cerebrale

Mecanismele leziunii secundare a creerului în caz de traumatism includ:

A) Leziunea vaselor

B) Creşterea presiunii intracraniene

E) Dereglarea proceselor biochimice în celulele cerebrale

D) Leziunea structurilor cerebrale

C) Hipoxia

Ce simptome locale pot mărturisi despre traumatismul cranio-cerebral grav (de exemplu, fractura oaselor bazei craniului)?

Hemoragia semnificativă din plaga regiunii capului

Semnul “ochelarilor”

Echimoze în regiunea procesului mastoid

Otorea

Rinorea

Ce semne se referă la simptome cerebrale generale în caz de traumatism cranio- cerebral?

A) Hipertermia

B) Pareza unilaterală

C) Anizocoria

D) Cefalea, vertijul

E) Greaţa, voma

Ce semne se referă la simptomele de focar în caz de traumatism cranio-cerebral?

Hipertermia

Pareza unilaterală

Cefalea, vertijul

Anizocoria

Greaţa, voma

Prin ce se manifestă hemipareza unilaterală în caz de traumatism cranio-cerebral?

Pierderea funcției musculare a mâinii și piciorului de o parte a corpului

Diminuarea mișcărilor voluntare la nivelul ambelor membre inferioare

Diminuarea mișcărilor voluntare la nivelul mâinii și extremității inferioare de oparte a corpului

Pierderea funcției musculare a ambelor membre inferioare

Diminuarea mișcărilor voluntare la nivelul ambelor mâini

Prin ce se manifestă hemiplegia unilaterală în caz de traumatism cranio-cerebral?

Pierderea funcției musculare a mâinii și piciorului pe de o parte a corpului

Diminuarea mișcărilor voluntare la nivelul ambelor membre inferioare

Diminuarea mișcărilor voluntare la nivelul mâinii și piciorului pe de o parte a corpului

Pierderea funcției musculare a ambelor extremități inferioare

Diminuarea mișcărilor voluntare la nivelul ambelor mâini

{"name":"Chirurgie 301-350", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Acest quiz cu 50 de întrebări este proiectat pentru a evalua cunoștințele tale despre palpările abdominale, patologiile chirurgicale și mai mult. Fie că ești student sau profesionist în domeniul medical, acest test îți va provoca gândirea și îți va îmbunătăți înțelegerea.Întrebările includ:Aspecte ale palpării abdominaleSimptomele peritoniteiLeziuni traumatice relevante","img":"https:/images/course1.png"}