ESN 2
Test Your Nautical Knowledge
Embark on a challenging journey through the world of maritime technology with this comprehensive quiz on ship speed measuring devices. Designed for enthusiasts and professionals alike, it covers various topics to enhance your understanding.
- 101 detailed questions.
- Multiple-choice format with checks for varied answers.
- Perfect for honing your knowledge of modern navigation tools.
Principalele componente ale unui loch sunt:
Traductor;
Dispozitiv de calcul al vitezei;
Dispozitiv de distanta parcursa;
Dispozitiv de calcul al adancimii.
Lochul hidrodinamic functioneaza dupa:
Legea lui Bernoulli;
Principiul Doppler;
Principiul reflexiei intermediare;
Legea inductiei magnetice.
Lochul hidrodinamic:
Este un loch relativ;
Indica viteza functie de presiunea de impact provocata de inaintarea prin apa a navei;
Sunt foarte rar intalnite in flota;
Deriva de vant si de curent nu influenteaza determinarea vitezei navei.
Principiul de functionare al lochului Doppler se bazeaza pe emiterea unui fascicul de ultrasunete pe directia axei de masurare si receptionarea reflectarii lor masurand abaterea de:
Timp;
Viteza;
Frecventa;
Toate variantele a), b) si c).
Aparatul central al lochului hidrodinamic are drept scop principal prelucrarii datelor furnizate de:
Sistemul hidraulic;
Regulatorul de tensiune;
Blocul de pornire si control;
Repetitorul de viteza si inregistrare a distantei parcurse,si transformarea lor in indicatii de distanta si viteza.
Sistemul: al lochului hidrodinamic reduce erorile de viteza prin micsorarea diferentei dintre viteza reala a navei si cea indicata la loch pentru incadrarea acesteia in limitele stabilite.
Hidraulic;
De compensare;
Inregistrator;
De conversie;
Regulatorul de turatie al lochului are scopul de a mentine constanta viteza de rotatie a motorasului de timp bazat pe principiul egalizarii:
Vitezelor tangentiale ale;
vitezelor unghiulare ale;
Vitezelor;
Vitezelor variabile;
Stabiliti care propozitie este adevarata:
Lochul magnetohidrodinamic indica viteza navei fata de apa;
Lochul magnetohidrodinamic indica viteza navei deasupra fundului;
Lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe fluvii si viteza deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe mare;
Lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe fluvii si viteza deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe ape interioare
Lochul hidrodinamic LG-4(6) are in componenta urmatoarele
Sistem hidraulic;
Aparatul central;
Tabloul de pornire si control;
Tabloul de distributie;
Repetitorul de viteza;
Repetitorul de viteza si de distanta parcursa;
Convertizorul.
Sistemul hidraulic al lochului LG-4(6) se compune din:
Spada;
Valvula spadei;
Transmitatorul de presiune;
Recipientul de presiune;
Furtunuri;
Stuturi;
Tubulaturi.
Stabiliti procedura corecta de exploatare a lochului hidrodinamic
Procedura 1 - se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei se inchide valvula; - se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti; - se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire; - se aeriseste traductorul hidraulic; - se verifica valorile corectorilor “a” si “b” sa fie pe pozitia determinata la ultima compensare; - se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte imperfecte etc.; - se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit; - se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului; - se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din corectorul “c” prin reglarea tijei traductorului; - se verifica turatia motorului de timp; - se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa; - se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;
Procedura 2 - se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte imperfecte etc.; - dupa iesirea navei in mare se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei se inchide valvula; - se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti; - se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire; - se aeriseste traductorul hidraulic; - se verifica valorile corectorilor “a” si “b” sa fie pe pozitia determinata la ultima compensare; - se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit; - se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului; - se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din corectorul “c” prin reglarea tijei traductorului; - se verifica turatia motorului de timp; - se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa; - se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;
Procedura 3 - se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei se inchide valvula; - se deschid robinetii de la spalator pentru a verifica daca exista apa de mare; - se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire; - se aeriseste traductorul hidraulic; - se verifica valorile corectorilor “a” si “b” sa fie pe pozitia determinata la ultima compensare; - se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte imperfecte etc.; - se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit; - se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului; - se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din corectorul “c” prin reglarea tijei traductorului; - se verifica turatia motorului de timp; - se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa; - se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;
Procedura 4 - se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei se inchide valvula; - se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti; - se aeriseste instalatia de apa calda, apoi se inchid robinetii de racire de la girocompas; - se aeriseste traductorul hidraulic; - se verifica valorile corectorilor “a” si “b” sa fie pe pozitia determinata la ultima compensare; - se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte imperfecte etc.; - se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit; - se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului; - se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din corectorul “c” prin reglarea tijei traductorului; - se verifica turatia motorului de timp; - se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa; - se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor
Printre regulile de exploatare ale lochurilor putem aminti:
Verificarea la viteza minima si maxima in mare libera;
Masurarea rezistentei de izolatie;
Curatarea traductoarelor cu hartie abraziva sau diferiti solventi ;
Ridicarea spadei lochului in porturi.
O nava se deplaseaza cu viteza de 18 Nd. Stabiliti care este forta dinamica cu care actioneaza tija traductorului , stiind ca suprafata membranei este S = 40,35 cm2 , densitatea apei de mare P= 1,0618g/cm3 iar coeficientul k= 0,75 la v= 18Nd.
Fd = 200,5 N;
Fd = 266,28 N;
Fd = 100,5 N;
Fd = 130 N.
Stabiliti forta dinamica cu care actioneaza tija traductorului lochului asupra parghiei principale cunoscand : coeficientul K = 0,691; densitatea apei de mare la t = 150 C , P= 1,0285 g/ cm3 si suprafata membranei S = 65, 92 cm2 , viteza navei este V = 16 Nd
Fd = 250 N;
Fd = 150 N;
Fd = 100 N;
Fd = 200N.
Stabiliti ce viteza indica lochul hidrodinamic, cunoscand forta dinamica cu care actioneaza tija traductorului Fd = 300N, densitatea apei de mare P= 1,02512 g/cm3 la temperatura de 150C, salinitate 3% , suprafata membranei este S= 62,8cm2 iar k = 0,78 la viteza navei.
V= 16 Nd;
V= 18Nd;
V = 21 Nd;
V= 25 Nd
O nava cu loch Doppler acustic la bord se deplaseaza cu viteza v = 18 Nd , frecventa oscilatiilor emise fe=30KHz, viteza de propagare c = 1500m/s. Stabiliti frecventa Doppler corecta , stiind ca suprafata de reflexie este in prova.
FD= 0,36 kHz;
FD = 1,2 kHz
FD = 3kHz;
FD= 5kHz .
Lochul Doppler masoara asa numita frecventa Janus. Care frecventa Janus receptionata este corecta stiind ca: viteza navei v = 20Nd; viteza de propagare c = 1500 m/s ; fe = 400 KHz, unghiul sub care se emite a = 600
fD = 10,33 KHz;
fD = 5,49 KHz;
fD = 7,67 KHz;
∆fD = 0,547KHz.
Lochul Doppler masoara asa numita frecventa Janus. Stabiliti care este viteza navei daca frecventa Janus receptionata este ∆fD = 3,704 KHz stiind ca se emit oscilatii ultrason cu frecventa fe = 300 KHz, viteza de propagare c = 1500 m/s, unghiul de inclinare a emitatorilor fiind 600.
V = 18 Nd;
V = 3 cab/min;
V = 9,26 m/s;
V = 15 Nd.
Traductorul unui loch Doppler ultrason emite pe frecventa de 30KHz, nava se deplaseaza cu viteza V=18Nd, viteza de propagare a ultrasunetelor c = 1500m/s. Calculati frecventa Doppler. Directia de emisie este spre prova navei. fD = fr - fe
FD=0,52KHz;
FD=0,37KHz;
FD=0,98KHz;
FD=0,17KHz.
Campul magnetic temporar al navei este rezultatul:
Magnetizarii prin influenta de catre magnetismul terestru a fierului tare folosit la constructia navei;
Magnetizarii prin influenta de catre magnetismul terestru a fierului moale folosit la constructia navei;
Magnetizarii prin influenta de catre magnetismul terestru a fierului moale si tare folosit la constructia navei;
Nici una din variantele a), b) sau c).
Componentele magnetismului terestru care actioneaza asupra compasului magnetic variaza:
Toate odata cu schimbarea drumului navei;
doar componentele orizontale odata cu schimbarea pozitiei geografice a navei;
Numai componenta verticala odata cu schimbarea drumului navei;
Toate odata cu schimbarea pozitiei geografice a navei.
Campul magnetic al navei este format prin:
Scaderea;
Compunerea;
Intersectarea;
Nici una din variantele a), b) sau c).
In cazul campului magnetic temporar al navei:
Barele de fier moale longitudinale sunt magnetizate numai de componenta longitudinala a magnetismului terestru;
Barele de fier moale transversale sunt magnetizate numai de componenta transversala a magnetismului terestru;
Barele de fier moale verticale sunt magnetizate numai de componenta verticala a magnetismului terestru;
Nici una din variantele a), b) sau c).
Intensitatea campului magnetic permanent al navei depinde de urmatorii factori:
Orientarea calei fata de meridianul adevarat;
Pozitia geografica a santierului care executa constructia;
Pozitia navei dupa lansare;
Toate variantele a), b) ?i c).
Intensitatea campului magnetic sufera modificari:
In timpul andocarilor;
Din cauza trepidatiilor;
Pe timpul tragerilor de artilerie la navele militare;
Din cauza loviturilor valurilor pe vreme rea.
Indiferent daca nava se afla in asieta dreapta sau nu, axele:
Longitudinale;
Verticale;
Transversale;
Toate variantele a), b) si c).sunt cuprinse in planul orizontului, pentru sistemul rectangular legat de roza compasului magnetic.
Marimile componentelor campului magnetic terestru ce actioneaza asupra rozei compasului magnetic:
Componentele orizontale variaza odata cu schimbarile de drum ale navei;
Componentele orizontale raman constante indiferent de drumul navei;
Componenta verticala ramane constanta indiferent de drumul navei;
Componenta verticala variaza odata cu schimbarile de drum ale navei.
Componenta longitudinala a magnetismului temporar al navei actioneaza asupra rozei compasului magnetic prin:
Componenta longitudinala;
Componenta verticala;
Componenta transversala;
Nici una din variantele a), b) sau c).
In cadrul actiunii componentei Ψy a campului magnetic temporar asupra compasului magnetic instalat la bord putem spune ca:
Cele trei componente(longitudinala, transversala, verticala) sunt subunitare;
Cele trei componente(longitudinala, transversala, verticala) depind de unghiul format de intensitatea campului Ψy cu sistemul de axe in locul de instalare al compasului magnetic la bord;
Cea mai mare valoare o va avea componenta longitudinala;
Toate variantele a), b) si c).
Campul magnetic Ψy :
) este situat dupa o directie ce formeaza un unghi oarecare cu axa longitudinala;
Este situat dupa o directie ce formeaza un unghi oarecare cu axa transversala;
Rezulta din magnetizarea prin influenta a barelor de fier moale transversale;
Nici una din variantele a), b) sau c).
Campul magnetic Ψz :
Rezulta din magnetizarea prin influenta a barelor de fier moale de catre componenta verticala a magnetismului terestru;
Este orientat cu un unghi oarecare fata de axa verticala;
Este orientat cu un unghi oarecare fata de axa longitudinala;
Nici una din variantele a), b) sau c).
In cazul actiunii campului magnetic temporar asupra compasului magnetic instalat la bord putem spune ca:
Marimea fortelor variaza functie de locul instalarii compasului la bord;
Marimea fortelor se modifica odata cu schimbarea pozitiei geografice a navei ;
La schimbari de drum cele trei componente date de componenta verticala a magnetismului terestru raman constante;
Toate variantele a), b) si c).
Actiunea campului magnetic permanent al navei asupra compasului este materializata prin intensitatea acestuia,:la linia de camp magnetic ce trace prin centrul rozei.
Perpendiculara;
Tangenta;
Paralela;
Secanta;
Componentele campului permanent al navei:
Nu depind de drumul navei;
Nu depind de pozitia geografica;
Depind de viteza navei;
Toate variantele a), b) si c).
Stabiliti care sistem de ecuatii, din cele scrise mai jos, reprezinta ecuatiile lui Poisson-Smith:
X`=X +aX +bX + cX + P Y` = Y + dY + eY + fY + Q Z` = Z + gZ + hZ + kZ + R
X`=X +aX +bY + CZ + P Y` = Y + dY + eY + fZ Q Z` = Z + gY + hY + kZ + R
X` = X + X(a+e)/2 + X(a-e)/2 + Y(d+b)/2 - Y(d-b)/2 cZ + P Y` = Y + X(d+b)/2 + X(d-b)/2 + Y(a+e)/2-Y(a-e)/2 + fZ + Q Z` = Z + gX + hY + kZ + R
X`=X +kX +gX + cX + P Y` = Y + pY + eY + sY + Q Z` = Z + nZ + hZ + rZ + R
Stabiliti care sistem de ecuatii din cele scrise mai jos , reprezinta ecuatiile lui Poisson- Smith:
X`=X +aX +bX + cX + P Y` = Y + dY + eY + fY + Q Z` = Z + gZ + hZ + kZ + R
X`=X +aX +bY + cZ + P Y` = Y + dY + eY + fZ Q Z` = Z + gY + hY + kZ + R
X` = X + X(a+e)/2 + X(a-e)/2 + Y(d+b)/2 - Y(d-b)/2 cZ + P Y` = Y + X(d+b)/2 + X(d-b)/2 +Y(a+e)/2- Y(a-e)/2 + fZ + Q Z` = Z + gX + hY + kZ + R
X`=X +kX +gX + cX + P Y` = Y + pY + eY + sY + Q Z` = Z + nZ + hZ + rZ + R
Relatiile lui Poisson-Smith:
Cuprind una din fortele magnetice ce actioneaza asupra compasului magnetic;
Cuprind doua din fortele magnetice ce actioneaza asupra compasului magnetic;
Cuprind cele trei forte magnetice ce actioneaza asupra compasului magnetic;
Stau la baza teoriei compensarii deviatiilor.
Marimile X' si Y' din ecuatiile lui Poisson-Smith:
Sunt dependente de viteza navei;
Sunt dependente de drumul navei;
Nu sunt dependente de viteza navei;
Nu sunt dependente de drumul navei.
Forta magnetica λH:
Actioneaza pe directia meridianului adevarat;
Actioneaza pe directia meridianului magnetic;
Produce o deviatie;
Se numeste forta directoare.
Forta magnetica λH:
Se mareste prin dispunerea compasului magnetic cat mai aproape de puntea etalon;
Se mareste prin dispunerea compasului magnetic cat mai departe de puntea etalon;
Orienteaza roza compasului magnetic pe directia meridianului magnetic;
Nici una din variantele a), b) sau c).
Forta magnetica AλH
Este orientata perpendicular pe meridianul magnetic;
Este orientata perpendicular pe meridianul geografic;
Deviatia produsa de forta magnetica AλH se mai numeste deviatie circulara;
Deviatia produsa de AλH reprezentata grafic este o paralela cu axa absciselor.
Forta magnetica AλH:
Este dependenta de drumul navei;
Deviatia produsa de forta magnetica se mai numeste deviatie constanta;
Este independenta fata de drumul navei;
Toate variantele a), b) si c)
Forta magnetica BλH:
In drumurile magnetice nord si sud nu produce deviatie;
In drumurile est si vest valoarea deviatiei produse de forta magnetica BλH este maxima;
Deviatia produsa de BλH este circulara;
Variaza ca marime odata cu schimbarea locului geografic al navei.
Forta magnetic? BλH:
Este orientata in axa longitudinala a navei;
Deviatia produsa de forta BλH este semicirculara;
Deviatiile produse de forta BλH in drumuri opuse sunt egale si de semne contrare;
Toate variantele a), b) si c).
Forta magnetica CλH produce o deviatie. Atunci:
Valoarea acestei deviatii se modifica odata cu schimbarea drumului;
Valoarea acestei deviatii nu se modifica odata cu schimbarea pozitiei geografice;
Variatia acestei deviatii este circulara;
Aceasta deviatie are valori mici pentru compasurile instalate in axul longitudinal.
Forta magnetica CλH produce o deviatie. Atunci:
Deviatia produsa are o variatie semicirculara;
Marimea fortei este constanta in orice drum al navei;
Se mentine permanent in axa transversala a navei;
Toate variantele a), b) si c).
Deviatia produsa de forta magnetica DλH:
are o variatie cuadrantala;
Depinde de drumul navei;
Nu depinde de drumul navei;
Are orientare simetrica fata de meridianul magnetic.
Deviatia produsa de forta magnetica DλH:
Are o variatie semicirculara;
Nu se manifesta in drumurile magnetice cardinale;
Depinde de drumul navei;
Toate variantele a), b) si c).
Deviatia produsa de forta magnetica DλH:
Are o variatie cuadrantala;
Depinde de drumul navei;
Nu depinde de pozitia geografica;
Nici una din variantele a), b) sau c).
Forta magnetica EλH:
Nu depinde de drumul navei;
Este perpendiculara pe forta DλH;
In drumuri cardinale produce o deviatie maxima;
Toate variantele a), b) si c).
Forta magnetica EλH:
Este perpendiculara pe BλH;
Depinde de drumul navei;
Depinde de pozitia geografica;
Depinde de locul de instalare al compasului la bordul navei.
Deviatia produsa de forta magnetica EλH
Depinde de drumul navei;
Nu depinde de pozitia geografica;
In drumuri intercardinale este nula;
Toate variantele a), b) si c).
Compensarea deviatiei circulare a compasurilor magnetice se realizeaza prin :
Corectarea instalarii compasului;
Traductoare;
Compensatoare de banda;
Rezistente electrice.
La baza compensarii deviatiei compasului magnetic prin metoda masurarii fortelor magnetice se afla:
Deflectorul Colongue;
Roza de inclinatie;
Roza cu moment magnetic mic;
Toate variantele a), b) si c).
Deviatia de banda a compasurilor magnetice:
Este maxima pentru valoarea minima a unghiului de banda;
Se micsoreaza odata cu micsorarea unghiului de banda;
Este maxima pentru „asieta dreapta”;
Creste proportional cu unghiul de banda mare.
La compasurile magnetice:
Marimea deviatiei de banda depinde de drumul navei;
Nu se produce deviatie de banda la ecuatorul magnetic;
Marimea deviatiei de banda este nula pentru „asieta dreapta”;
Toate variantele a), b) si c).
Tipuri de compensare a deviatiilor compasului magnetic sunt:
Compensarea deviatiei circulare;
Compensarea deviatiei cuadrantale;
Compensarea prin masurarea fortelor magnetice;
Compensarea prin observarea deviatiilor.
Compensarea deviatiei circulare:
Se face prin corectarea instalarii compasului;
Se face prin deplasarea compasului cat mai departe posibil de axul longitudinal al navei;
Se face prin deplasarea compasului cat mai departe posibil de puntea etalon a navei;
Nici una din variantele a), b) sau c).
In cazul deviatiei semicirculare:
Deviatia este produsa de fortele BλH si CλH;
Compensarea se face prin folosirea de magneti permanenti artificiali montati longitudinal;
Compensarea se face prin folosirea de magneti permanenti artificiali montati transversal;
Compensarea se face prin folosirea de bare de fier moale dispuse vertical.
Roza de inclinatie folosita pentru compensarea deviatiei compasului magnetic prin metoda masurarii fortelor magnetice este:
Construita astfel incat sa se incline sub influenta fortei verticale;
Are un sistem magnetic format din sase ace magnetice;
Se instaleaza intr-o cutie speciala;
Se sprijina pe suport cu ajutorul unei cescute.
Deflectorul Colongue folosit in cazul compensarii prin masurarea fortelor magnetice este format din:
Paharul deflectorului;
Baza deflectorului;
Antena deflectorului;
Suportul regletelor.
. Procedeul de compensare a deviatiilor compasurilor magnetice prin metoda observarii deviatiilor este cunoscut sub numele de procedeul lui:
Airy;
Boulen;
Mercator;
Gauss.
Dupa orientarea navei pe drumul magnetic in cazul procedeului de luare a drumurilor magnetice cu aliniamente pentru compensarea deviatiilor compasului magnetic se asteapta 5-10 minute pentru:
Stabilizarea magnetismului temporar al navei;
Eliminarea erorii de histerezis;
Eliminarea erorii de antrenare a rozei in lichid;
Toate variantele a), b) si c).
In cazul compensarii deviatiilor compasului magnetic prin procedeul de luare a drumurilor magnetice dupa indicatiile girocompasului:
Schimbarile de drum ale navei se fac cu viteza minima;
Schimbarile de drum ale navei se fac cu unghi mic la carma;
Se introduc la elementele la corectorul automat al erorii de viteza, daca girocompasul are asa ceva;
Toate variantele a), b) si c).
Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica CλH:
Efectul derivator al fortei CλH este anulat in orice situatie prin efectul bobinei de inductie;
Reducerea la jumatate a deviatiei magnetice in drum opus se face prin apropierea sau departarea magnetului transversal;
Reducerea la jumatate a deviatiei magnetice in drum opus se face prin apropierea electromagnetului transversal;
Toate variantele a), b) si c).
Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica BλH cu magneti permanenti:
Este anulata in orice situatie de efectul bobinei de inductie;
Reducerea la jumatate a deviatiei pentru Dm=270° se face prin apropierea sau departarea magnetului longitudinal;
Reducerea la jumatate a deviatiei pentru Dm=270° se face prin apropierea sau departarea electromagnetului longitudinal;
Nici una din variantele a). b) sau c).
Compensarea componentei cZ a fortei magnetice BλH:
Se realizeaza cu ajutorul unor bare de fier moale;
Se realizeaza cu ajutorul „compensatorilor de latitudine”;
se realizeaza cu ajutorul barelor Flinders;
Oricare din variantele a), b) sau c).
Procedeele de instalare al barelor Flinders la bordul navelor sunt:
Prin masurarea parametrului c;
La traversarea ecuatorului magnetic;
Prin procedeul Thomson;
Toate variantele a), b) si c).
Procedeul de instalare al barelor Flinders, pentru compensarea componentei cZ a fortei magnetice, la traversarea ecuatorului magnetic:
Este foarte precis;
asigura compensarea definitiva a fortei magnetice;
Trebuie refacut dupa reparatiile capitale ale navei;
toate variantele a ), b) ?i c).
In cadrul compensarii deviatiei de banda:
Pentru anumite latitudini este anulata de magnetul corector de banda;
Pozitia corectorului de banda se modifica pentru deplasari ale navei cu minim 10° latitudine;
La ecuatorul magnetic corectorul de banda este inlaturat;
Niciodata nu I se schimba polaritatea la remontare.
Compensarea deviatiei cuadrantale:
Ramane valabila timp indelungat;
Trebuie refacuta dupa reparatii;
Magnetii se regenereaza prin incalzire la rosu si racire rapida;
Toate variantele a), b) si c).
Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica DλH foloseste corectori de urmatoarele tipuri:
Corectori de tip D longitudinal;
Corectori de tip D, bare transversale;
Corectori de tip D, sfere;
Corectori de tip D, prisme.
Operatia de compensare a deviatiilor compasului magnetic trebuie sa se execute in urmatoarele situatii:
Dupa constructia navei la trecerea in exploatare;
Dupa andocare;
Dupa stationarea navei timp indelungat in acelasi cap compas;
Dupa demagnetizarea navei.
Pregatiri ce se executa pentru executarea compensarii deviatiilor compasului magnetic:
Inchiderea portilor etanse;
Aducerea navei pe asieta dreapta;
Punerea in functiune a motoarelor principale si auxiliare;
Verificarea compasului magnetic.
Succesiunea operatiilor pentru executarea compensarii este urmatoarea:a) compensarea deviatiei produsa de forta magnetica AλH cu magneti permanenti; b) compensarea deviatiei de banda produsa de forta JλH; c) compensarea deviatiei produsa de forta magnetica CλH.
A)-b)-c);
B)-c)-a);
C)-b)-a);
B)-a)-c).
Compensarea deviatiei de banda produsa de forta magnetica JλH se executa:
Cu ajutorul balantei magnetice;
Prin bandarea navei;
Prin stabilizarea rozei compasului magnetic pe mare rea;
Prin aprovarea sau apuparea navei.
Procedeul de compensare a deviatiei compasului magnetic prin bandarea navei se foloseste atunci cand:
Nava este in mare;
Nava este acostata intr-un drum magnetic apropiat de 0° sau 180°;
Din cauza balansului navei roza compasului magnetic devine instabila in meridian;
Nici una din variantele a), b) sau c).
Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica CλH se executa astfel:
Numai cu magneti permanenti pentru navele care naviga intr-o arie geografica restransa;
Numai cu magneti permanenti pentru navele care executa deplasari pe distante mari;
Cu magneti permanenti si compensatori de latitudine (bare Flinders) pentru navele care naviga intr-o zona de navigatie restransa;
Cu magneti permanenti si compensatori de latitudine (bare Flinders) pentru navele care executa deplasari pe distante mari.
Intocmirea tablei de deviatii prin compararea drumurilor:
Se aplica daca la nava exista girocompas;
Se aplica daca la nava exista compas magnetic la care deviatiile magnetice sunt cunoscute;
Procedeul se executa prin orientarea navei succesiv din 10° in 10°;
Toate variantele a), b) si c).
Giratiile, cu unghi mic la carma, executate de nava in cazul intocmirii tablei de deviatii prin compararea drumurilor au rolul:
De a nu permite aparitia erorilor de viteza;
De a nu permite aparitia erorilor balistice;
De a nu permite aparitia erorilor de histerezis magnetic;
Toate variantele a), b) si c).
In cazul intocmirii tablei de deviatii prin compararea drumurilor cu girocompasul:
Sunt necesari trei observatori;
In cazul in care un observator nu a reusit sa faca o citire procedeul se reincepe;
Se executa cu treceri succesive din 10° in 10°;
Inscrierea deviatiilor in tabel se face cu semnul rezultat din grafic.
In cazul intocmirii tablei de deviatii prin compararea drumurilor cu girocompasul:
In cadrul practic al procedeului, se executa giratii ale navei cu carma bandata;
Graficul curbelor deviatiilor pentru giratiile din tribord si babord au forma unei spirale;
In tabla de deviatii se trec valorile deviatiilor din 20° in 20°;
Nici una din variantele a), b) si c).
Procedeele de intocmire a tablei de deviatii prin compararea drumurilor sunt:
Prin compararea drumurilor cu girocompasul;
Prin folosirea unui compas magnetic la care trebuie aflate deviatiile;
Prin folosirea giroscopului;
Toate variantele a), b) si c).
Intocmirea tablei deviatiilor prin compararea relevmentelor:
Se aplica la navele ce nu au girocompas;
Se aplica la navele ce nu au compas magnetic la care sa se cunoasca deviatiile;
Foloseste ca reper un astru;
Foloseste un reper de navigatie;
In formularul foii de observatii folosita in procedeul de comparare a relevmentelor compas cu cele magnetice la un reper de navigatie apar:
Dc (drumul compas);
Rp (relevmentul prova);
Rm (relevmentul magnetic);
Dm (drumul magnetic).
Procedeul de intocmire a tablei de deviatii prin compararea relevmentelor la Soare:
Necesita trei observatori;
Trebuie sa inceapa imediat dupa rasaritul Soarelui;
Toate variantele a), b) si c).
Este mai putin precis datorita erorii de paralaxa;
Intocmirea tablei de deviatii prin calcul pe baza coeficientilor A, B, C, D si E:
Se aplica cand se poate orienta nava pe directii cardinale;
Se aplica cand se poate orienta nava pe directii intercardinale;
Necesita cunoasterea coeficientului deviatiei de banda;
Toate variantele a), b) si c).
Tabla de deviatii ramase pentru drumuri compas din 10° in 10° se poate face prin:
Compararea drumurilor;
Compararea relevmentelor;
Prin calcul pe baza coeficientilor A, B, C, D si E;
Toate variantele a), b) si c).
Principiul de functionare al sondelor este propagarea:
Undelor electromagnetice;
Ultrasunetelor;
Semnalelor radar;
Temperaturilor in apa si masurarea timpului in care acestea parcurg adancimea dus-intors
Alegeti varianta corecta privind factorii ce influenteaza propagarea ultrasunetelor in apa de mare.
Temperatura, salinitatea , adancimea;
Temperatura, starea marii, salinitatea;
Salinitatea , starea marii, adancimea;
Temperatura, adancimea, starea marii.
Lochul este un echipament de navigatie care permite determinarea:
Vitezei navei
Adancimea apei
Pozitia navei
Toate variantele anterioare
Lochul este un echipament de navigatie care permite determinarea:
Distantei parcurse
Drumul adevarat al navei
Relevmentul adevarat la anumite tinte
Nici una din variantele anterioare
Lochul hidrodinamic :
Foloseste ca sistem de referinta straturile de apa de la suprafata
Foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din imediata apropiere a corpului navei
Foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din adancime
Foloseste ca sistem de referinta fundul marii
Lochul hidroacustic Doppler :
Foloseste ca sistem de referinta straturile de apa de la suprafata marii
Foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din imediata apropiere a corpului navei
Foloseste ca sistem de referinta straturile de apa din adancime
Foloseste ca sistem de referinta fundul marii
Lochul radio- Doppler:
Determina parametrii de miscare ai navei in funcatie de diferenta de putere dintre semnalul emis si frecventa semnalului receptionat
Determina parametrii de miscare ai navei in functie de diferenta de amplitudine dintre semnalul emis si frecventa semnalului receptionat
Determina parametrii de miscare ai navei in functie de diferenta de frecventa dintre semnalul emis si frecventa semnalului receptionat
Toate variantele anterioare
Masurile de precautie in exploatarea lochurilor eletromagnetice sunt:
A nu se inchide valvula cand spada este coborata
A nu se lasa spada cand adancimea apaei este mica
Spada se coboara la ancorare
Lochul hidroacustic – Doppler:
Se foloseste ca sistem de referinta straturile de apa de la suprafata marii
Foloseste ca sistem de referinta traturile din imediata apropiere a corpului navei
Foloseste ca sistem de referinta straturile de pa din adancime
Foloseste ca sistem de referinta fundul marii
Alegeti una sau mai multe optiuni:
Masurarea deformatiei transversale a unui resort sub actiunea acceleratiei transversale
Masurarea vitezei de deformatie a unui resort sub actiunea fortei elastice
Masurarea deformatiei liniare a unui resort sub actiunea acceleratiei inertiale
Masurarea vitezei de deformatiei a unui resort sub actiunea fortei de gravitatie
Principiul de functionare a lochului inertial este :
Masurarea deformatiei transversale a unui resort sub actiunea acceleratiei transversale
Masurarea vitezei de deformatie aunui resort sub actiunea fortei elstice
Masurarea deformatiei liniare a unui resort sub actiunea acceleratiei inertiale
Masurarea vitezei de deformatie a unui resort sub actiunea fortei de gravitatie
{"name":"ESN 2", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Embark on a challenging journey through the world of maritime technology with this comprehensive quiz on ship speed measuring devices. Designed for enthusiasts and professionals alike, it covers various topics to enhance your understanding.101 detailed questions.Multiple-choice format with checks for varied answers.Perfect for honing your knowledge of modern navigation tools.","img":"https:/images/course1.png"}