838_03_MAI_RO-SA 1-100
Marine Engine Systems Quiz
Test your knowledge on marine engine systems with our comprehensive quiz! This quiz covers various aspects of marine engineering, including cooling systems, lubrication, and engine performance.
- Multiple choice questions
- Focus on practical applications and theories
- Designed for students and professionals in marine engineering
1) Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:
In cursa de admisie;
In cursa de comprimare;
In cursa de destindere;
In cursa de evacuare;
2) Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:
A) Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;
B) Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor
C) Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane si injectoare;
D) Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice
3) Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata in procesul de generare a apei tehnice
Ca agent de racire a distilatului;
Ca agent de racire a apei de mare;
Ca agent de incalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica;
Agent principal de obtinere a vacuumului in distilator
4) Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inchisa:
Da;
Da, numai pentru motoare in 2 timpi cu supapa de evacuare;
Nu;
Nu, deoarece se modifica avansul la injectie;
5) Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta inele de etansare la partea inferioara (O-ring). Acestea servesc la:
Etansarea la apa intre camasa si blocul cilindrilor;
Usoara centrare a camasii;
Impiedicarea patrunderii uleiului de ungere in carter;
Asigurarea unei distributii corespunzatoare a temperaturii dintre camasa si blocul cilindrilor
6) Canalele de ungere practicate in bratele arborelui cotit al unui motor in patru timpi sunt destinate furnizarii de ulei catre:
Lagarele palier;
Lagarelor maneton;
Bucsei boltului pistonului;
Tuturor elementelor de mai sus;
7) Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere:
Are tanc de compensa;
Are tanc de circulatie;
Are valvula termoregulatoare in circuit;
Are racitoare in circuit
8) Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului diesel semirapid de putere redusa:
Barbotaj;
Ungere sub presiune;
Picurare;
Ungatori mecanici
9) Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantitati suficiente de lubrifiant si:
Cifra cetanica;
Punctul de curegere;
Vascozitatea la temperatura corespunzatoare;
Calitatea uleiului
10) Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin:
Supapele de admisie;
Carburator;
Ferestrele de evacuare;
Injector;
11) Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura SA 26, se constata interceptia dintre acest sistem si instalatia de balast, explicatia acesteia fiind urmatoarea:
Pentru cazuri deosebite, de regula la navigatia in zone foarte reci, in ape cu gheata sparta care poate infunda prizele de fund, exista posibilitatea folosirii unui tanc de balast ca tanc de circulatie;
Aspiratia din magistrala Kingston si refularea peste bord sunt cuplate la tancul de balast, sistemul deschis transformandu-se intr-unul inchis;
Sunt valabile ambele formulari de la punctele anterioare;
Situatia se justifica atunci cand pompele de balast sunt avariate
12) Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are drept consecinta:
Marirea intarzierii la inchiderea supapei;
Marirea avansului la deschiderea supapei;
Reducerea duratei de deschidere a supapei;
Marirea duratei de deschidere a supapei
13) Daca in racitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub temperatura mediului ambiant, apare condensarea apei din aer?
Da;
Nu;
Numai in zone temperate;
Numai in zone tropicale
14) Debitul pompei de circulatie ulei este:
Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea combustibilului si preluata de uleiul de ungere;
Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei;
Invers proportional cu volumul tamcului circulatie ulei;
Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei si proportional cu diferenta de temperatura intre intrarea si iesirea uleiului din motor
15) Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat in figura SA 35 se bazeaza pe:
Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc;
Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arculuidisc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcuri;
Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arculuidisc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcuri;
Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arculuidisc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcuri;
16) Dupa tipul organului care controleaza orificiile sau luminile de admisie si evacuare se disting:
Distributie prin supape la motoarele in doi timpi si ferestre la motoarele in patru timpi;
Distributie prin supape la motoarele in patru timpi si ferestre la motoarele in doi timpi;
Distributie prin supape la motoarele in patru timpi; cu ferestre la motoarele in doi timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in doi timpi cu baleiaj in echicurent;
Distributie prin supape la motoarele in doi timpi; cu ferestre la motoarele in patru timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in patru timpi cu baleiaj in echicurent
17) Durata procesului de evacuare la un motor in patru timpi este:
A)Mai mare de 90 grd RAD;
B)Mai mare de 180 grd RAC;
C)Ambele raspunsuri de la a) si b);
D)Mai mica decat 90 grd RAD si decat 180 grd RAC
18) Figura SA 11 prezinta schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar. Precizati destinatia pompelor de ungere:
PUA-pompa de circulatie ulei, articulata pe motor; PPU-electropompa de preungere; PM-pompa manuala, care dubleaza PPU, utilizata si pentru manipularea uleiului;
PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulatie ulei; PMpompa manuala pentru cazuri de avarie;
PPU-pompa de avarie; PUApompa de circulatie; PMpompa de circulatie de rezerva;
PUA-pompa de circulatie, uzual cu actionare individuala (electropompa); PPU-pompa de preungere, articulata pe motor si utilizata la pornirea acestuia; PMpompa manuala ce dubleaza PPU
19) Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al:
Lagarelor palier;
Lagarelor de sprijin de pe linia axiala;
Cilindrilor;
Turbosuflantelor
20) Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Acesta se bazeaza pe principiul:
Ungerii prin stropire;
Ungerii gravitationale;
Ungerii mixte sub presiune prin barbotare si stropire;
Ungere de inalta presiune
21) Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Pozitia 13 unsa cu lubrifiant este:
Tija supapei;
Tachetul;
Orificiile lagarelor culbutorului;
Cama
22) Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este:
Tancul de circulatie ulei MP, situat sub motor;
Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a);
Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA;
Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de avarie a agregatului
23) Figura SA 18 prezinta:
Un racitor dublu cu placi;
Un racitor dublu cu tevi;
Un filtru magnetic;
Curatirea unei baterii de filtre, realizata prin inversareacurgerii in elementul ce urmeaza a fi inversat
24) Figura SA 19 prezinta sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor motorului lent modern. Acesta:
Permite controlul ratei de ungere a cilindrilor, ca si al momentului si duratei adecvate pe ciclul motor ale ungerii cilindrului;
) Este astfel conceput incat sa permita ungerea fortata a fiecarui nivel de orificii de ungere;
Functionarea se realizeaza fara defectiuni pentru un numar mare de cicluri de incarcare;
Toate raspunsuri anterioare
25) Figura SA 23 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia in discutie:
Racirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice;
Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului;
Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului;
Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului, urmata de efectul agitator al agentului de racire
26) Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o instalatie de automatizare este:
De a permite trecerea apei refulate de pompele principale de apa de mate PR spre generatorul de apa tehnica, daca apa nu mai dispune de capacitate de racire;
De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de capacitate de racire;
De a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, daca acesta mai dispune de capacitate de racire;
De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de capacitate de racire si de a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, in caz contrar
27) Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Valvula termoregulatoare VTR-MP este comandata de:
Pneumatic de instalatia de automatizare;
Hidraulic de uleiul din sistemul de protectie a motorului;
De apa tehnica ;
De apa de mare;
28) Figura SA 28 indica schema globala de racire controlata de sarcina motorului naval lent modern. Caracteristicile de baza sunt urmatoarele:
Fluxul agentului de racire este divizat intr-un circuit primar, care ocoleste camasa in scopul racirii chiulasei si un circuit secundar dedicat racirii
Debitul agentului de racire este controlat prin sarcina motorului, in scopul evitarii coroziunii la orice regim de functionare;
Noul sistem este presurizat, pentru evitarea fornarii vaporilor datorita atingerii unor temperaturi mai ridicate ale camasii decat in sistemul conentional;
Sunt valabile toate afirmatiile anterioare
29) Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorului in patru timpi Wartsila 26; specificitatea sistemului de actionare a supapelor consta in:
Culbutorul actioneaza simultan asupra cate unei supape de admisie si a uneia de evacuare;
Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape si actioneaza separat asupra supapelor de admisie si de evacuare, situate pe doua randuri diferite, dar simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin intermediul unui taler;
Culbutorul actioneaza consecutiv asupra celor doua supape de admisie, apoi tot consecutiv asupra celor de evacuare, prin intermediul unui taler;
D ) Existenta a cate unui sistem de actionare pentru fiecare tip de supape, culbutorii corespunzatori actionand simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin intermediul unui taler
30) Figura SA 36 indica sistemul de distributie a gazelor pentru un motor in doi timpi. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile:
Baleiaj este simetric in bucla deschisa;
Baleiaj in echicurent;
Aleiajul este asimetric, pistonul cu fusta lunga obturand ferestrele de evacuare;
Baleiajul este simetric in bucla inchisa
31) Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de sisteme de lansare:
A)Sistem de lansare cu supape automate (a) si sistem de lansare cu supape comandate (b);
B)Invers fata de varianta a);
C)Sistem de lansare cu demaror electric;
D)Sistem de lansare cu demaror pneumatic
32) Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor in doi timpi functionand cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind purificator, al doilea clarificator
Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind purificator, al doilea clarificator
Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind clarificator, al doilea purificator
Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind clarificator, al doilea purificator
33) Figura SA 40 prezinta:
Modul in care trebuie repozitionate camele mecanismului de distributie, in cazul inversarii sensului de rotatie al motorului, prin deplasarea axiala a arborelui de distributie;
Modalitatea de utilizare a aceleiasi came a mecanismului de distributie si rotirea arborelui de distributie intr-o pozitie simetrica;
Modalitatea de inversare a clapetilpor rotitori din sistemul de evacuare;
Servomotorul de inversare a sensului de rotatie
34) Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mecanism inertial de actionare, utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale si a generatoarelor de avarie. Precizati miscarea pinionului 3 si greutatii 6, solidare cu acesta:
Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;
Miscare axiala la pornire si miscare de rotatie pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;
Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala prin efect inertial pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1, dupa cresterea turatiei devenind condus si executand o miscare in sens invers, decuplandu-se;
Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal 4, fiind antrenat de coroana dintata 2 a volantului 1
35) Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent reversibil. Inversarea este initiata prin actionarea manetei telegrafului din postul de comanta si control, prin /14/2021
Apa de racire pistoane conectata cu dispozitivul de protectie E;
Apa de racire cilindri conectata cu dispozitivul de protectie E;
Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansarii D, dupa deblocarea acestuia de catre agentul hidraulic ce iese din distribuitorul de siguranta B;
Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L
36) Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent reversibil. Sistemul mai realizeaza si protectia motorului prin intermediul dispozitivului E, care are interceptii cu instalatia de ungere, apa de racire
Intreruperea debitarii de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP
Intreruperea debitarii de combustibil prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu ulei a MP
Intreruperea debitarii de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP
Intreruperea debitarii de apa tehnica prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP
37) Figura SA 7 prezinta un separator purificator si transformarea necesara pentru a deveni clarificator. Diferenta dintre cele doua consta in:
Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu impuritatile;
Separatorul clarificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul purificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu impuritatile;
Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata continuu;
Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, realizand astfel separarea integrala a apei si grosieraa impurita;
38) Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii de combustibil in functie de turatie si sarcina
Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul (a);
Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul (b);
Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (a) si atat inceputul cat si sfarsitul (c);
Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (b) si atat inceputul cat si sfarsitul
39) Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare, care comanda:
Operatiunile de ambarcare si transfer al combustibilului;
Operatiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal;
Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei;
Operatiunile de incalzire a combustibilului inaintea pompelor de injectie
40) In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel incat:
Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe alimentarea cu combustibil a motorului;
Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe manevra de lansare a motorului;
Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe manevra de inversare a motorului;
Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat creste, se intrerupe alimentarea cu combustibil a motorului
41) In figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 in tacul 6 se poate face cu:
Numai cu pompa actionata electric;
Numai cu pompa actionata manual;
Cu pompa actionata electric sau cu pompa actionata manual;
Transfer gravitational
42) In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:
1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare cu doua cai;
1-motor;2-tanc ulei ; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce;
3- filtru; 5- racitor de ulei;
7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere lagare paliere
43) In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:
1-motor; 3-filtru; 4- pompa de circulatie; 6- valvula termoregulatoare;
1-motor; 2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce;
3-filtru; 5-incalzitor de ulei;
7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere lagare palier
44) In figura SA 17-instalatiade ungere mecanism motor:
1-motor; 3-filtru; 4-pompa de alimentare separator;
1-motor;2-tanc ulei; 8- priza intrare ulei pentru cap de cruce;
3-filtru; 5-incalzitor de ulei;
D ) 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere cap de cruce
45) In figura SA 20 este prezentata:
O pompa de ungere cilindri, pentru care miscarea de rotatie a camelor, obtinuta de la un mecanism cu clichet actionat prin intermediul unui brat reglabil in functie de sarcina de la arborele de antrenare;
Pompa de circulatie ulei, antrenata de motorul auxiliar;
Pompa de circulatie ulei cu actionare individuala, pentru motorul in doi timpi;
Pompa individuala de ungere turbosuflanta
46) In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:
Chesoanele Kingston si purjele acestora;
Chesoanele si filtrele Kingston;
Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu aer;
Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu abur;
47) In figura SA 24- instalatia de racire cu apa de mare:
4- filtru ; 5-pompa de circulatie; 12-tubulatura de surplus;
9- racitor de ulei;
6-traductor de temperatura; 7-racitor de aer;
12-tubulatura de recirculare; 14- diafragme pentru reglarea presiunii apei
48) In figura SA 25 instalatia de racire:
Racirea uleiului cu apa de mare;
Racirea aerului de supraalimentare cu apa tehnica;
Racirea condensatorului cu apa de mare;
Pompele de racire cilindri sunt paralel
49) In figura SA 33 se prezinta:
Sistemul mecanic de actionare a supapei de admisie a unui motor in patru timpi;
Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in patru timpi;
Sistemul pneumatic de inchidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent;Sistemul pneumatic de inchidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent;
Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent si de inchidere mecanica a acesteia.
50) In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi. Solutia SA 34,a este specifica:
Mecanism de distributie cu supape suspendate (montate in chiulasa), al carui arbore de distributie este plasat lateral;
Mecanism de distributie cu supape cu traversa, cu arbore de distributie este plasat lateral;
Mecanism cu supape laterale;
Mecanism fara supape;
51) In figura SA 35 este prezentat:
Talerul supapei unui motor in patru timpi, avand suprafata de reazem executata dintr-un inel de material refractar
Dispozitiv de rotire al supapei;
Tija cu elasticitate spotita a supapei;
Solutia de racire a tijei supapei
52) In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supraalimentare mixt, caracterizat prin:
Existenta unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentarii la regimuri partiale;
Existenta unei turbine de presiune (sistem turbocompound), care, la regimuri mici, antreneaza motorul, pentru reducerea consunului de combustibil;
Existenta unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri partiale;
Existenta uni pompe de baleiaj
53) In figura SA 43- instalatia de transfer si separare combustibil
6- pompa alimentare separator de MDO; 7- incalzitor de HFO;
3- Tanc de depozit;
Tanc de decantare HFO; 12- pompa de alimentare MDO;
13-valvula cu trei cai pentru automatizarea separatorului ; Tancurile nu sunt prevazute cu robineti de purja
54) In figura SA 44- instalatia de racire:
Racitor de ulei cu apa de mare;
Racitor de aer in doua trepte cu apa tehnica;
Racirea motoarelor auxiliare cu apa de mare
Doua trepte de racire cu apa de mare
55) In figura SA 45 -instalatia de aer de lansare MP:
2-electrocompresor; 4- compresor auxiliar;
1-motor; 4-supapa de lansare;
3-butelii de aer de lansare;
3-butelii fara supape de siguranta
56) In figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare al unui motor principal are:
Doua suprafete de schimb de caldura;
Trei suprafete de schimb de caldura;
Suprafata de schimb de caldura;
Un debit constant de abur saturat
57) In figura SA 5 incalzitorul final de combustibil are ca agent de incalzire:
Abur saturat
Abur supraaancalzit
Apa calda
Ulei cald
58) In figura SA 5 racitorul aerului de supraalimentare este compus din:
Doua trepte, ambele racite cu apa tehnica;
Doua trepte, ambele raccite cu apa de mare;
Doua trepte din care una racita cu apa de mare iar cealalta cu apa tehnica;
Doua trepte, ambele racite cu aer
59) In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil
5-robinet cu trei cai; 6- filtru fin;
Vascozimetrul este montat intre incalzitorul de combustibil si filtrele fine;
2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorina;
1-motor; 8-tanc presurizat; 13- debitmetru
60) In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:
5-robinet cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune;
10-racitor de combustibil;11- filtre;
2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorina;
1-motor; 8-tanc presurizat; 13- debitmetru
61) In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:
5-valvula termoregulatoare cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune;
10-racitor de combustibil;11- filtre;
2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorina;
1-motor; 8-tanc presurizat; 13-supapa de siguranta
62) In schema din figura SA 26, este indicata si racirea motoarelor auxiliare. Prin subsistemul respectiv se realizeaza:
Racirea lagarelor motorului auxiliar;
Racirea aerului de supraalimentare al motorului auxiliar;
Racirea injectoarelor motorului auxiliar;
Aliomentarea pe ramificatii independente a racitoarelor aerului de supraalimentare, racitoarele de ulei RU si racitoarele de ulei cilindri RC, acestea fiind inseriate
63) Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce actioneaza asupra:
Acului injectorului
Reperului poz. 7
Reperului poz. 4
Pistonasul pompei de injectie
64) Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se face prin mai multe metode:
Utilizand un reductor inversor prevazut cu mecanism de cuplare, solutie aplicata la navele antrenate de motoare nereversibile si elice cu pas fix;
Cu elice cu pas reglabil si motoare nereversibile, inversarea realizandu-se utilizand o masina pas, care modifica unghiul de atac al palelor elicei;
Cu sisteme de inversare a sensului de rotatie al motorului principal de propulsie;
In exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzand de tipul motorului de antrenare si de modul de cuplare al motorului cu propulsorul;
65) La motoarele in patru timpi se aplica, in mod predominant, distributia cu supape, datorita:
Constructiei sale simple si bunei etansari a cilindrului, care se restabileste rapid dupa schimbarea gazelor;
Posibilitatilor sporite de asimetrizare a fazelor;
Imposibilitatii executarii de ferestre datorita gabaritelor mai reduse;
Maririi perioadei de evacuare fortata a gazelor
66) La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de admisie este:
90 grd RAC; 180 grd RAD;
900 RAC; 950 RAD;
1800 RAC; 900 RAD;
900 RAC; 450 RAD;
67) La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de evacuare este:
90 grd RAC; 45 grd RAD;
180 grd RAC; 90 grd RAD
90 grd RAC; 95 grd RAD;
90 grd RAC; 180 grd RAD
68) La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele pompei de injectie este:
90 grd RAC; 90 grd RAD;
180 grd RAC; 90 grd RAD;
90 grd RAC; 45 grd RAD;
90 grd RAC; 180 grd RAD
69) La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie, distanta unghiulara dintre camele de admisie este:
90 grd RAC, 90 grd RAD;
90 grd RAC, 45 grd RAD
45 grd RAC, 90 grd RAD;
45 grd RAC, 45 grd RAD
70) Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie navala este initiata:
Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul este decuplat
Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul este cuplat;
Prin actionarea distribuitorului de aer, dupa ce aerul din partea inferioara a valvulei principale de lansare a fost drenat;
Prin actionarea manetei de lansare, dupa ce aerul din partea inferioara a valvulei principale de lansare a fost drenat;
71) Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format din:
Supape, arbore de distributie (arbore cu came), organe de transmitere a miscarii si arcurile supapelor;
Supape, arbore cotit, organe de transmitere a miscarii si arcurile supapelor;
Supape, arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor;
Arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor;
72) Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul
Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mare;
Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mica
Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mare;
Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mica
73) Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din figura SA 26, de catre:
Pompele de serviciu port PS, in stationare la cheu, iar in mars, prin ramificatia de legatura prevazuta cu o valvula de retinere VUL, din subsistemul de racire al motorului principal;
Pompele principale de apa de mare PR, in stationare la cheu si de catre pompele de serviciu PS in mars;
Pompele PG in stationare si PS in mars;
Pompele PS in stationare la cheu si PG in mars;Pompele PS in stationare la cheu si PG in mars;
74) Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si mecanismelor de distributie, deoarece:
Pentru a doua categorie nu sunt necesare racitoare de ulei;
Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorari ale mecanismului de distibutie;
In ambele subsisteme se utilizeaza uleiuri neaditivate;
Cele doua subsiteme reclama tipuri si metode diferite de separare a uleiului
75) Ordinea in care este realizata in racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura functionarea motorului de propulsie este:
Racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane, racitoarele de ulei
Racitoaterele de ulei, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane;
Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare;
Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri
76) Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se misca doua pistoane. Cum se considera baleiajul:
Echicurent;
Nu se poate considera baleiaj;
In bucla inchisa;
In bucla deschisa
77) Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) cu hFB > hFB se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze:
Nu;
Da, dar se pun clapeti pe traseul de evacuare;
Baleiajul nu poate fi in contracurent;
Da, numai daca presiunea de supraalimentare ramane constanta
78) Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) se poate hFB = hFE:
Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de baleiaj;
Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de evacuare;
Nu;
Nu, deoarece baleiajul este in echicurent
79) Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele de lansare (fig. SA 38) montate pe chiulase sunt de tipul:
Comandate, aerul de comanda provenind direct de la buteliile de aer;
Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare din buteliile de lansare, dupa ce a trecut prin valvula principala de lansare;
Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare direct de la buteliile de lansare;
Automate, aerul de comanda provenind de la butelia de aer, respectiv distribuitor;
80) Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor de evacuare mai mare decat a celor de baleiaj:
A) Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze
B) Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se instaleaza clapeti pe traseul de evacuare;
C) Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se instaleaza clapeti pe traseul de admisie;
D) Raspunsurile b) si c).
81) Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate:
Inainte de racitoarele de ulei;
Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mari exagerat dimensiunile;
Indiferent, inainte de intrarea in motor;
Inaintea pompelor de circulatie ulei
82) Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare:
Pompa injector
Pompa cu piston sertar cu cursa variabila, acesta controland cantitatea refulata de combustibi
Pompa cu supape (atat de aspiratie, cat si de refulare);
Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controland orificiile de aspiratie a combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din parghii si cremaliera;
83) Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta sistemul de ungere a motoarelor auxiliare si sistemul de separare ulei, este destinata:
Ungerii in functiionarea normala a DG-ului respectiv;
Ungerii de avarie;
Preungerii DG-ului inainte de pornirea acestuia;
Dublarii pompei de ulei articulate pe motor
84) Pompele PG din schema sistemului de racire in circuit inchis din figura SA 27 sunt destinate:
Alimentarii racitoarelor motorului principal
Alimentarii racitoarelor motoarelor auxiliare;
Alimentarii generatorului de apa tehnica;
Racirii electrocompresoarelor si lagarelor intermediare LI si a lagarului etambou
85) Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:
A) Aspira din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA si refuleaza in tancul de circulatie ulei motor principal MP;
B) Aspira uleiul din tancul de circulatie ulei de sub motorul principal MP si il refuleaza tot in acesta;
C) Aspira uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund si il refuleaza in tancul de circulatie ulei MP;
D) Realizeaza functia de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzatoare a flanselor trece-nu trece de pe aspiratia/refularea acestora se pot dubla,realizand si separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar MA;
86) Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11:
Aspira uleiul din tancul de decantare si il refuleaza in tancul de consum ulei;
Aspira ulei din tancul de ulei lucrat si il refuleaza in tancul de circulatie ulei de sub motorul principal;
Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza in tancul de ulei lucrat de sub motorul principal;
Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza tot in acesta.
87) Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate face:
Uni-level (pe un singur rand), si anume high-level, la partea superioara a camasii, ungere utilizata la motoarele mai vechi;Uni-level (pe un singur rand), si anume high-level, la partea superioara a camasii, ungere utilizata la motoarele mai vechi;
Uni-level (pe un singur rand), si anume low-level, la distanta mai mare de partea superioara decat modelul consacrat high-level:;
Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizata la motoarele moderne si care confera flexibilitatea necesara prevenirii uzurii corozive in partea superioara a camasii si a celei adezive in partea inferioara,
Toate variantele anterioare se afla inca in exploatare
88) Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidenta pe camasa cilindrului are drept scop:
Reducerea turbulentei incarcaturii proaspete;
Inducerea miscarii de swirl;
Usurarea evacuarii gazelor de ardere;
Opunerea fata de miscarea de squish
89) Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a separarii combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1:
1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4 - de la tk comanda separatoare; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk preaplin;1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4 - de la tk comanda separatoare; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk preaplin;
1 - de la tk consum; 2 - la tk preaplin; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk preaplin; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;
1 - de la tk preaplin; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;
1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa comanda separator; 4 apa spalare de la hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;
90) Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza separatorul:
Tanc consum
Tanc decantare
Tanc bunchera
Tanc de preaplin
91) Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe fiecare ax al pinionului si electromotorului din figura SA 41, corespunzatoare unui demaror electric cu mecanism inertial de actionare:
Reducerea socului mecanic la intrarea in angrenare;
Antrenarea in miscare axiala a coroanei dintate 2 a volantului 1;
Antrenarea in miscare de rotatie a coroanei dintate 2 a volantului 1;
Reducerea nivelului vibratiilor torsionale ale sistemului;
92) Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu apa tehnica ale motorului este atinsa:
La iesirea din subsitemul racire cilindri
La intrarea in tancul de compensa;
La intrarea in racitorul aferent;
La refularea pompei de circulatie apa racire
93) Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizeaza:
Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de combustibil in faza de descarcare
Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului
Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de evacuare a apei si impuritatilor
Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate
94) Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizeaza:
Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de combustibil in faza de descarcare
Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului;
Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de evacuare a apei si impuritatilor;
Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate
95) Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetrizarea diagramei de schimb de gaze la motoarele in doi timpi?
Da;
Nu, pentru ca se respecta fluxul de functionare;
Nu, pentru ca aceasta este actionata hidraulic;
Nu, pentru baleiajul este in echicurent
96) Principiul de functionare a sistemului de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi este urmatorul:
Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis;
Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr
Supapa are doua parti: tija, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; talerul, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr
Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr
97) Racirea injectoarelor se poate face:
A)Cu apa tehnica;
B)Cu combustibil;
C)Variantele a) si b);
D)Doar varianta a)
98) Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura SA 29 se realizeaza:
Cu apa de mare;
Cu apa tehnica circulata prin tije telescopice;
Cu ulei vehiculat prin tija pistonului;
Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul
99) Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu:
Apa de mare, pentru racirea uleiului;
Apa tehnica pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru curatarea racitoarelor;
Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea racitoarelor;
Tricloretilena pentru racirea uleiului si apa tehnica pentru curatarea racitoarelor
100) Referitor la fun
Patrunderea agentului de racire a injectorului
Patrunderea combustibilului refulat de pompa de injectie
Reglarea presiunii de injectie
Realizarea unui amestec carburant corespunzator sarcinii motorului
{"name":"838_03_MAI_RO-SA 1-100", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on marine engine systems with our comprehensive quiz! This quiz covers various aspects of marine engineering, including cooling systems, lubrication, and engine performance.Multiple choice questionsFocus on practical applications and theoriesDesigned for students and professionals in marine engineering","img":"https:/images/course8.png"}
More Quizzes
Marine Engineering Quiz
5126195
836_03_MAI (51-185)
8744167
M3
135680
836_03_MAI_RO-EXPL.pdf(185-285)+1040_Partea_I_militari&mecanici_engleza_cod_1040 ( 93- 105 )
9045204
M4
10050297
Continuare 845_05_MIAMH_RO-M2(101-116) + 404_2009 Modul 1 Electromec Constantinescu FMC&FMM 4&5
5427270
M5 ultimele 50- M1 ultimele13-835_03_MAI_RO_DIN ultimele 6
6934304
35-124
9045193
GRILE M1 ( 100-200)
102510
845_05_MIAMH_RO-M2(2012) (1-100)
10050169
Turbine test 11
14737
05_MIAMH_RO-M1(2012) [cod:844] VARIANTA MARTOR(300-399)
10050190