Electric Machines Knowledge Quiz
Electric Machines Knowledge Quiz
Test your understanding of electrical machines with our comprehensive quiz! This quiz covers various concepts related to asynchronous and synchronous machines, their operation, braking methods, and transformers.
Prepare yourself with questions that challenge your knowledge:
- Covering various types of motors and their starting methods.
- Understanding the operation and characteristics of synchronous and asynchronous machines.
- Evaluating your knowledge on transformers and their testing methods.
Majoritatea motoarelor electrice de actionare a mecanismelor navale sunt de tipul:
cu rotorul in scurtcircuit cu colivie normala; �
Cu rotorul bobinat
Cu bare inalte
Cu colivii multiple
Alunecarea masinii asincrone se defineste ca:
S= (n1-n)/n
S= (n1-n1)/n
S= (n-n1)/n1
S= (oemga1-omega)/omega 1
T.e.m. Indusa intr-o faza a infasurarii statorice a masinii asincrone este:
Ue= 4,44Kb* W*f* ro
Ue= pN/60a * ro *n
Ue= Ke*ro*n
Ue = Z1I1-U1
Modificarea in trepte a turatiei unui motor asincron,la o incarcare data se face prin:
Modificarea tensiunii de alimentare cu ajutorul unui autotransformator;
prin introducerea unor rezistente de reglare in circuitul rotoric;
Prin schimbarea numarului de poli ai infasurarii statorice;
Prin modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
Majoritatea motoarelor asincrone de actionare a mecanismelor navale se pornesc prin metoda:
stea-triunghi;
Cu autotransformator de pornire;
Cu reostat de pornire;
Cuplare directa
In cazul mecanismelor de ridicare-descarcare,la trecerea de pe o treapta de viteza superioara pe una inferioara,masina asincrona trece in regim de :
Franare cu recuperare de energie;
Franare dinamica
Franare electromagnetica;
Franare subsincrona. �
Pornirae stea-triunghi se caracterizeaza prin:
Cesterea cuplului la pornire;
Micsorarea socului de curent in momentul pornirii( ) dar si a cuplului de pornire( ); �
Micsorarea curentului absorbit in momentul pornirii si cresterea cupului la pornires
Micsorarea duratei pornirii.
Pornirea stea-triunghi se utilizeaza in cadrul motoarelor asincrone
cu rotor in scurtcircuit a caror tensiune nominala pe faza este egala cu tensiunea de linie a retelei de alimentare;
Cu rotor bobinat
Cu rotor in scurtcircuit care au scoase 3 borne la cutia de borne statorica;
cu rotor in scurtcircuit cu infasurare statorica de tip D�Ahlander
Franarea dinamica a masinii asincrone se realizeaza prin:
introducerea unor rezistente in serie cu rotorul;
inversarea sensului de rotatie al rotorului;
Schimbarea a 2 faze statorice intre ele; �
Intreruperea alimentarii in c.a. Si alimentarea in c.c. A cel putin 2 faze statorice. �
Franarea in contracurent (frana electromagnetica)se poate face prin
Trecerea de la conexiunea Y la YY; �
Trecerea de la conexiunea Δ la YY;
Prin alimentarea in c.c. A infasurarii statorice
Prin inversarea sensului de succesiune a fazelor statorice mentinind neschimbat sensul de rotatie al rotorului;
Puterea nominala a unui motor asincron este:
putere electrica
Putere mecanica;
Putere radiata;
Putere disipata prin efect caloric.
Campul magnetic invirtotor al masinii asincrone se roteste cu viteza
Omega1 = p*w1
Omega1= w1/p
Omega1= 2pif1
F2=2f1
Puterea nominala a unui generator sincron este:
putere electrica;
putere mecanica
Putere radiata
putere disipata prin efect caloric
Curbele in V ale generatorului sincron reprezinta dependenta:
I= f (IE), pentru U=ct.,P=ct.; �
Ï¿½U=f(I),pentru cosφ=ct., IE=ct
Ï¿½UE=f(IE), pentru U=ct.,f=ct.,cos φ=ct;
Ï¿½U = f(UE), ,pentru IE=ct.,I=ct
Reactia indusului generatorului sincron avand ca sarcina o bobina ideala are caracter :
longitudinal magnetizata
transversal;
Longitudinal demagnetizata
mixt;
Reactia indusului generatorului sincron avand ca sarcina un condensator ideal are caracter :
Longitudinal magnetizata
longitudinal demagnetizata;
mixt;
Transversal;
Unghiul de sarcina Θ al masinii sincrone reprezinta:
Unghiul de defazaj dintre t.e.m. polara URE ,indusa de catre campul inductor si curentul de sarcina I; �
unghiul dintre tensiunea la borne si componenta activa Id a curentului de sarcina I;
Unghiul dintre tensiunea la borne si componenta reactiva Id a curentului de sarcina I; �
Unghiul dintre tensiunea la borne si curentul de sarcina; �
Viteza de rotatie �n� a motorului sincron trifazat alimentat de la o retea de frecventa constanta:
Depinde liniar de sarcina;
depinde patratic de sarcina; �
Depinde sinusoidal de sarcina
Nu depinde de sarcina. �
La masinile sincrone in mod normal unghiul de sarcina nominal este:
Ï¿½0 grade C
Ï¿½25 grade C
Ï¿½90 grade C
Ï¿½180 grade C
Modificarea vitezei de rotatie a motoarelor sincrone se face de regula prin:
Variatia frecventei tensiunii de alimentare;
Prin modificarea valorii efective a tensiunii de alimentare;
Prin schimbarea numarului de poli;
Prin introducerea unor rezistente in circuitul rotoric
Incarcarea cu putere activa a unui generator sincron se face prin:
Modificarea tensiunii de la borne
Cresterea cuplului la arbore; �
Modificarea curentului de excitatie
Modificarea frecventei tensiunii la borne
Cifra care indica grupa de conexiuni a unui transformator electric trifazat reprezinta simbolic:
Unghiul de defazaj dintre tensiunile de linii omoloage de pe partea de inalta tensiune si joasa tensiune; �
raportul de transformare al transformatorului; �
Factorul de putere;
tensiunea de scurtcircuit in valori relative
Pentru cuplarea in paralel a doua transformatoare trifazate este obligatorie urmatoarea conditie
Rapoarte de transformare identice; �
Aceeasi grupa de conexiuni;
Tensiuni nominale de scurtcircuit identice; �
Puteri identice
Scopul incercarii la mers in gol a transformatorului electric este:
De a determina tensiunea nominala din secundar; �
De a determina pierderile in cupru;
De adetermina raportul de transformare si pierderile in fier;
De adetermina reactanta de scurtcircuit
Scopul incercarii in scurtcircuit a transformatorului electric este:
De a determina tensiunea de scurcircuit nominala;
De a determina pierderile in fier; �
De a determina curentul de scurcircuit nominal;
De a determina pierderile in cupru si reactanta de scurtcircuit a transformatorului. �
Sistemul de actionare electrohidraulic a masinii carmei de tip FRYDENBO foloseste doua pompe pentru realizarea presiunii fluidului de lucru care lucreaza astfel:
Pompa nr. 1 asigura regimul normal de lucru, iar pompa nr. 2 intra in functiune pe durate scurte de timp cand pompa nr. 1 lucreaza in suprasarcina;
Cele 2 pompe lucreaza in paralel asigurand presiunea nominala de lucru indiferent de sarcina la axul carmei; �
Cand sistemul lucreaza in regim automat, pe autopilot, cu unghiuri mici de carma, presiunea necesara de lucru este asigurata de o singura pompa; iar pompa nr. 2 nu functioneaza; �
cand sistemul de guvernare lucreaza in regim manual, cu unghiuri mari de carma, presiunea necesara se asigura prin functionarea simultana a celor doua pompe. �
Mai jos se prezinta o schema de comanda, des utilizata, pentru compresoare de aer si pompe care alimenteaza hidrofoare. Rolul presostatelor din blocul f este
Ï¿½asigura semnalizarea nivelului minim si respectiv maxim, din butelia de aer sau hidrofor, atat in regim automat cat si in regim manual de functionare; �
Ï¿½in regim automat, dau comenzile de pornire si oprire a motorului asincron de actionare; �
Ï¿½stabilesc circuitele de pornire si oprire, a motorului electric, atunci cand se actioneaza asupra butoanelor b2 si b3;
Ï¿½asigura protectia la minima tensiune si respectiv la suprasarcina a motorului electric de actionare. �
In figura de mai jos este prezentata schema electrica de comanda a actionarii cabestanului de ancora cu relee si contactoare pentru motor asincron in scurtcircuit cu trei viteze. Lampa de semnalizare h este aprinsa si respectiv stinsa in urmatoarele situatii
Cand tensiunea retelei este in limitele normale este aprinsa, iar cand aceasta scade sub valoarea impusa se stinge; �
Este aprinsa cand pozitia controlerului corespunde cu viteza motorului si se stinge cand actioneaza protectia la suprasarcina; �
cand este aprinsa indica prezenta tensiunii de alimentare, iar cand se stinge indica faptul ca schema a fost deconectata de sub tensiune;
Este aprinsa pentru sensul �VIRA� si este stinsa pentru sensul �FILA�
In figura de mai jos se prezinta circuitul de forta din schema electrica de comanda cu relee si contactoare a viciului de incarcat cu motor asincron in scurtcircuit cu trei viteze. Rolul contactoarelor C1, C2, C6
C1 si C2 sunt contactoare de directie, iar C6 asigura unghiul de fixare a bigii; �
C1 si C2 sunt contactoare de directie, iar C6 este contactorul pentru cuplarea electroventilatorului; �
C1 si C2 sunt contactoarele care asigura rotirea bigii, iar C6 este contactorul pentru cuplarea electroventiltorului; �
C1 si C2 sunt contactoare de directie, iar C6 asigura functionarea in paralel a doua bigi.
Pentru un motor naval semirapid, cu principalele dimensiuni - cursa pistonului, - lungimea bielei si - turaþia, sa se determine unghiul de manivela pentru care biela este aproximativ perpendicularã pe manivelã:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
În figura DIN 7 este prezentata incarcarea manivelei cu forte centrifuge de inertie. Pentru cea aferenta bratului, se calculeaza masa fictiva raportata la maneton, cu relatia urmatoare, tinând cont de pozitia centrului de masã al bratului , de raza de manivelã R si de masa reala a bratului :
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Deoarece forta de presiune a gazelor si fortele de inertie ale maselor în miscare alternativa actioneaza în lungul axei cilindrului, ele se vor compune vectorial si modulul va fi dat de suma algebrica a celor douã forte, generand o forta rezultanta F, aplicata de piston în articulatie, datã de relatia:
F = Fp - Fa
F = -Fp + Fa
F = Fp + Fa
F = -Fp - Fa
Fie un MAC naval pentru care se cunosc urmatoarele caracteristici geometrice si functionale: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m], turatia n [rot/min]. Sã se determine expresia acceleraþiei pistonului pentru valoarea amax a unghiului de rotatie a manivelei.
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Pentru determinarea centrului de masã al bielei unui motor cu functionare in patru timpi prin metoda cantaririi se utilizeaza o masa aditionalã notata cu , conform figurii DIN 5. Cunoscand lungimea bielei , masa bielei si masa Sa se determine .
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Presupunand cunoscute marimile: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m], turatia motorului n[rot/min], sa se determine forta totala aplicata in articulatia pistonului, dacã se cunosc suplimentar: masa grupului piston mp [kg] si a bielei mb [kg], raportul x al maselor bielei aferente pistonului, respectiv manetonului, presiunea pmax din cilindru pentru unghiul amax . Se va neglija presiunea din carter.
0%
0
0%
0
0%
0
Pentru un motor naval lent se cunosc: momentul rezistent [Nm], momentul motor policilindric maxim [Nm], conform figurii DIN 6. Presupunand gradul de neuniformitate al miscarii de rotatie a arborelui cotit si ca viteza unghiulara medie a arborelui cotit este [rad/s], sa se determine momentul de inertie al volantului de uniformizare a miscarii de rotatie a arborelui cotit; se cunosc si .
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Pozitia manivelei la un moment dat este datã de unghiul de rotatie , corelat cu timpul în care acest spatiu unghiular este parcurs si viteza unghiularã a arborelui cotit prin relatia:
Alfa= omega t
Alfa = omega/ t
Alfa = t/ omega
Alfa = domega/dt
Notând cu "alfa" pozitia manivelei la un moment dat, cu timpul în care este parcurs acest spatiu unghiular si cu viteza unghiularã a arborelui cotit, atunci aceasta din urmã este datã de relatia:
Omega = alfa/t =const
Omega = dalfa/dt= const
Omega= dalfa/dt diferit const
Omega = alfa/t diferit const
Notand cu lambda=R/L, coeficientul de alungire a bielei, pozitiile unghiulare ale manivelei pentru care viteza pistonului înregistreaza valori extreme (maximã si minimã) sunt:
0%
0
0%
0
0%
0
0%
0
Valoarea coeficientul de alungire a bielei pentru care acceleratia pistonului înregistreaza o valoare de minim suplimentara este:
Lambda < 1/4
Lambda > 1/4
Lambda = 1/4
Lambda = 1/2
Acceleratia pistonului este nula acolo unde:
Viteza pistonului este maxima;
Viteza pistonului este minima;
Viteza pistonului este nula;
Independenta de viteza pistonului.
Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului motor:
La punctele moarte;
Pentru care viteza este maxima;
Pentru care viteza este nula;
Pentru care biela este perpendiculara pe manivela.
Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru:
Forta de presiune a gazelor;
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie;
Forta de inertie a maselor in miscare de translatie;
Momentul motor
Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:
O cursa intreaga;
1/2 din cursa;
Dubul cursei pistonului;
Mai mult de 1/2 din cursa pistonului.
{"name":"Electric Machines Knowledge Quiz", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your understanding of electrical machines with our comprehensive quiz! This quiz covers various concepts related to asynchronous and synchronous machines, their operation, braking methods, and transformers.Prepare yourself with questions that challenge your knowledge:Covering various types of motors and their starting methods.Understanding the operation and characteristics of synchronous and asynchronous machines.Evaluating your knowledge on transformers and their testing methods.","img":"https:/images/course8.png"}
More Quizzes
Naval Energy Systems Quiz
371882
2009 Modul 2 Electromec Constantinescu FMC&FMM 4&5 [cod:305] + 04_IFAG_RO-MA(2012) [cod:842]
53260
Modul 2 Electromec
392013
CAIE
251232
CAIEEE_testulet
653241
COAIE
4623117
Grile 2.1 Modul 3 Electromec Constantinescu FMC&FMM 4&5
10512
Grile 3.2 Modul 1 Electromec Constantinescu FMC&FMM
1058
MODEL 1 PARTIAL
361820
Grile 2.2 Modul 3 Electromec Constantinescu FMC&FMM
10513
SECS (fara mila 2)
201040
Electrical Network Quiz
8417