Artilerie 3
Marine Artillery Mastery Quiz
Test your knowledge of naval artillery systems with our comprehensive quiz! This quiz consists of 42 challenging questions that cover various aspects of naval artillery, from mechanics to operational protocols.
Join the ranks of artillery experts by navigating through topics like:
- Types of naval artillery installations
- Firing mechanisms and automated processes
- Ballistics and projectile dynamics
85) După tipul funcţionării instalaţiile navale de artilerie se împart în instalaţii:
Complet automatizate şi automatizate
Complet automatizate, automatizate şi semiautomatizate
Automatizate şi semiautomatizate
Complet automatizate şi semiautomatizate
86) Serviciul la instalaţia navală de artilerie are loc conform următorului algoritm:
După efectuarea pregătirii tehnice, se aduce instalaţia într-un sector sigur, se încarcă cu muniţie şi se pornesc echipamentele auxiliare cu circuitele aferente. După realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere şi, la comandă, se deschide focul. După executarea focului se deconectează în primul rând circuitul de tragere, apoi se aduce instalaţia într-un sector sigur şi se descarcă de muniţie prin înlăturarea muniţiei de pe linia de alimentare a automatului de artilerie şi scoaterea loviturii de pe linia de încărcare a acestuia. Ulterior, se trece la lucrări de întreţinere, o serie de verificări şi consemnări în documentele de luptă şi de exploatare
După efectuarea pregătirii tehnice, se încarcă instalaţia cu muniţie şi se pornesc echipamentele auxiliare, iar după realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere şi, la comandă, se deschide focul. După executarea focului se deconectează în primul rând circuitul de tragere şi se descarcă de muniţie instalaţia, iar ulterior, se trece la lucrări de întreţinere
După efectuarea pregătirii tehnice se pornesc echipamentele auxiliare cu circuitele aferente şi după realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere, iar la comandă se deschide focul. După executarea focului se aduce instalaţia într-un sector sigur şi se descarcă de muniţie. Ulterior, se trece la lucrări de întreţinere şi fac consemnări în documentele de luptă şi de exploatare
Se aduce instalaţia într-un sector sigur, se încarcă cu muniţie şi se pornesc echipamentele auxiliare cu circuitele aferente. După realizarea ochirii se conectează circuitul de tragere şi se deschide focul. După executarea focului se deconectează în primul rând circuitul de tragere, apoi se descarcă instalaţia de muniţie prin înlăturarea muniţiei de pe linia de alimentare a automatului de artilerie şi scoaterea loviturii de pe linia de încărcare a acestuia. Ulterior, se trece la lucrări de întreţinere, o serie de verificări şi consemnări în documentele de luptă şi de exploatare
87) Partea basculantă a instalaţiei navale de artilerie este ansamblul ……….. Care roteşte în plan vertical, asigurând orientarea ţevii (ţevilor).
Electric
Mecanic
Pneumatic
Electromecanic
88) Instalaţiile navale de artilerie pot fi comandate:
De la distanţă
De la altă navă
Prin intermediar
Zonal
89) Leagănul instalaţiei navale de artilerie are ……. umeri în jurul cărora se poate roti pe verticală.
3
4
2
5
90) La instalaţiei navale de artilerie complet automată se execută de la distanţă (de la un pupitru de comandă) conectarea/deconectarea:
Alimentării cu energie electrică
Sistemului de aerisire a ţevii (ţevilor)
Frânarea mecanismelor de manevră
Sistemului de ventilare a navei
91) Fiecare tip de instalaţie navală de artilerie foloseşte o anumită muniţie funcţie de …………… şi de misiunile de foc specifice pe care le execută.
Tipule ţintei
Viteza ţintei
Calibru
Misiunile navei
92) La ţevile instalaţiilor navale de artilerie pot fi întâlnite următoarele dispozitive:
Ejector de gaze
Ascunzător de fum
Frână de revenire
întăritor de propulsie
93) Legătura elastică se compune din:
Frână de tragere, recuperator; frână de recul, frână de revenire, diverse arcuri
Frână de tragere, recuperator; frână de recul, frână de revenire
Frână de tragere, recuperator; frână de recul
Frână de tragere, recuperator
94) Automatul artileristic este definit ca:
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format dintr-o singură ţeavă, mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea automată a focului când alimentarea cu lovituri este asigurată manual
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format din una sau mai multe ţevi, mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea automată a focului când alimentarea cu lovituri este asigurată în mod discontinuu
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format din una sau mai multe ţevi, mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea automată a focului când alimentarea cu lovituri este asigurată în mod continuu
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format din una sau mai multe ţevi, mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea automată a focului
95) Semiautomatul artileristic este definit ca:
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format din una sau mai multe ţevi, unele mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea focului lovitură cu lovitură
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu mecanic format din una sau mai multe ţevi, unele mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea focului în mod automat
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu format din una sau mai multe ţevi, unele mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea focului
Parte componentă a instalaţiei navale de artilerie şi reprezintă un ansamblu format din una sau mai multe ţevi, unele mecanisme de automatică şi alte subansambluri funcţionale, care este capabil să asigure executarea focului în serie
96) Clasificarea automatelor artileristice se poate face după următoarele criterii:
Felul energiei utilizate la tragerea loviturilor, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire şi principiul de funcţionare
Principiul de funcţionare, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire şi particularităţile constructive
Felul energiei utilizate la tragerea loviturilor, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire, particularităţile constructive şi după calibru
Felul energiei utilizate la tragerea loviturilor, procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire şi particularităţile constructive
97) După felul energiei utilizate la tragerea loviturilor automatele artileristice se împart în automate cu folosirea:
Energiei pneumatice şi energiei hidraulice
Energiei electrice, pneumatice şi hidraulice
Energiei încărcăturii de azvârlire şi energiei unei surse exterioare
Energiei încărcăturii de azvârlire, energiei electrice, pneumatice şi hidraulice
98) După procedeul de utilizare a energiei încărcăturii de azvârlire automatele artileristice se împart în automate cu folosirea:
Energiei cinetice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată), a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra unor piese speciale şi de tip combinat
Energiei cinetice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată) şi a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra unor piese speciale
Energiei dinamice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată), a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra unor piese speciale şi de tip combinat
Energiei cinetice a părţilor reculante (ţeavă sau ansamblul ţeavă şi culată), a acţiunii gazelor încărcăturii de azvârlire asupra închizătorului şi de tip combinat
99) După particularităţile constructive automatele artileristice se împart în automate:
De tip revolver (Colt) şi cu bloc de ţevi rotativ (Gatling)
în execuţie clasică, de tip revolver şi cu bloc de ţevi rotativ
Universale şi antiaeriene
în execuţie clasică şi de tip revolver
100) Închizătoarele automatelor artileristice îndeplinesc următoarele funcţii:
închiderea, darea focului, deschiderea canalului ţevii, extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii, aruncarea tubului cartuş tras din automat, împingerea loviturii următoare în camera de încărcare şi acţionarea altor mecanisme de automatică
închiderea şi blocarea canalului ţevii, darea focului, deblocarea şi deschiderea canalului ţevii şi extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii
Blocarea canalului ţevii, darea focului, deblocarea canalului ţevii, extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii, îndepărtarea tubului cartuş tras din automat, împingerea loviturii următoare în camera de încărcare şi acţionarea altor mecanisme de automatică
închiderea şi blocarea canalului ţevii, darea focului, deblocarea şi deschiderea canalului ţevii, extragerea tubului cartuş tras din camera de încărcare a ţevii, iar în unele cazuri şi îndepărtarea (aruncarea) tubului cartuş tras din automat, împingerea loviturii următoare în camera de încărcare şi acţionarea altor mecanisme de automatică
101) În automatele artileristice există următoarele închizătoare:
Tip Colt şi Gatling
Tip pană (cu mişcare transversală faţă de axul ţevii în plan vertical), tip culisant-longitudinal (cu mişcare în lungul axului ţevii) şi fără închizător
Tip pană (cu mişcare transversală faţă de axul ţevii în plan vertical sau în plan orizontal), tip culisant-longitudinal (cu mişcare în lungul axului ţevii şi blocare pe ţeavă sau în ţeavă) sau nu există închizător, deoarece alte subansambluri mecanice îi îndeplinesc funcţiile
Tip pană (cu mişcare transversală faţă de axul ţevii în plan vertical sau în plan orizontal), tip culisant-longitudinal (cu mişcare în lungul axului ţevii şi blocare pe ţeavă sau în ţeavă) şi tip şurub
102) Succesiunea operaţiilor în funcţionarea automatele artileristice este următoarea:
Percuţie sau aprindere electrică, urmată de fenomene de balistică interioară; recul ţeavă şi culată sau rotirea forţată a blocului de ţevi; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; acţionare mecanism de alimentare cu lovituri spre exterior; prindere a loviturii următoare; frânare progresivă pe timpul reculului; acumulare energie în recuperator pentru revenirea masei reculante; revenire ţeavă şi culată în poziţia iniţială
Percuţie; recul ţeavă şi culată; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; acţionare mecanism de alimentare cu lovituri spre exterior; prindere a loviturii următoare; frânare progresivă pe timpul reculului; acumulare energie în recuperator pentru revenirea masei reculante; revenire ţeavă şi culată în poziţia iniţială
Aprindere electrică, urmată de fenomene de balistică interioară; rotirea forţată a blocului de ţevi; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; prindere a loviturii următoare; frânare progresivă pe timpul reculului; revenire ţeavă şi culată în poziţia iniţială
D ) percuţie sau aprindere electrică, urmată de fenomene de balistică interioară; recul ţeavă şi culată sau rotirea forţată a blocului de ţevi; armare împingător de lovituri pe timpul reculului; acţionare mecanism de alimentare cu lovituri spre exterior; frânare progresivă pe timpul reculului; acumulare energie în recuperator pentru revenirea masei reculante
103) Pasul ghinturilor la ţevile automatelor navale de artilerie este:
Variabil-constant
Constant-variabil
Variabil
Constant
104) Pentru aprinderea corectă a încărcăturii de azvârlire presiunea de amorsare trebuie să fie:
5 MPa
10 MPa
30 MPa
100 MPa
106) Procesele care au loc în gura de foc de la amorsare până când acţiunea gazelor asupra proiectilului şi ţevii încetează se pot împărţi în:
2 etape (perioade)
3 etape (perioade)
4 etape (perioade)
5 etape (perioade)
107) În gura de foc, arderea încărcăturii de azvârlire are loc la volum constant în:
Perioada preliminară
Perioada întâia
Perioada a doua
Perioada acţiunii posterioare a gazelor
108) Proiectilul atinge viteza maximă:
După terminarea arderii încărcăturii de azvârlire
La gura ţevii
La o distanţă de 20-40 calibre de gura ţevii
Undeva pe traiectorie
109) Viteza maximă pe care o poate atinge un proiectil la ieşirea din gura de foc depinde de:
Indicele de formă al proiectilului
Calibrul gurii de foc
Compoziţia chimică a încărcăturii de luptă a proiectilului
Masa molară a gazelor rezultate din arderea pulberii
110) Frâna de gură influenţează:
Viteza proiectilului
Lungimea de recul a ţevii
Energia de recul a ţevii
Presiunea maximă din ţeavă
111) În balistica interioară, prin densitate de încărcare se înţelege raportul dintre:
Masa încărcăturii de azvârlire şi volumul camerei de încărcare
Masa încărcăturii de azvârlire şi volumul pulberii
Masa încărcăturii de luptă şi volumul proiectilului
Masa încărcăturii de azvârlire şi volumul canalului ţevii
112) Presiunea maximă care apare la tragerea unei lovituri este cuprinsă între:
100 – 150 MPa
150 – 200 MPa
200 – 350 MPa
250 – 550 MPa
113) La tragerea unei lovituri presiunea maximă se atinge după ce proiectilul a parcurs, în ţeavă, un spaţiu de:
1- 3 calibre
3 - 10 calibre
11 - 25 calibre
25 – 40 calibre
115) Energia gazelor care se formează în procesul arderii pulberii în ţeavă se consumă pentru:
Mişcarea proiectilului
Mişcarea instalaţiei de artilerie
încălzirea compartimentelor de cazare
încălzirea punţii navei
116) Teoria tragerilor artileriei navale, ca sistem de cunoştinţe şi metodologii de studiu teoretico-experimental, conţine:
Ansamblul noţiunilor, conceptelor şi elementelor cu care operează construcţiile de nave
Modelele fizice şi matematice ale influenţei tuturor factorilor ce intervin la tragerile artileriei navale
Ipotezele contradictorii
Criteriile de evaluare şi acceptare a metodelor, procedeelor şi regulilor raţionale, rezultate în urma fundamentării ştiinţifice a lor, pentru planificarea, organizarea, pregătirea şi executarea tragerilor de rachete navale
117) Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
Direcţiile de perfecţionare tehnică la instalaţiile (complexele) navale de artilerie, sistemele de conducere a tragerilor, muniţiile de artilerie
Eliminarea opţiunile de achiziţii de armamente, sisteme de conducere a tragerilor şi muniţii de artilerie
Metodologiile şi algoritmii analitici de calcul în scopurile protejării ţintelor
Opţiunile de achiziţii de nave
118) Principalele aplicaţii ale teoriei tragerilor artileriei navale constau în fundamentarea ştiinţifică pentru:
Evitarea rateurilor la tragerile de artilerie
Excluderea consumurilor de muniţii
Executarea tragerilor de festivităţi
Modelele matematice la simularea tragerilor artileriei navale în poligoane şi cu simulatoare (reale, reduse, pe calculatoare etc.).
119) Noţiunile „ţintă” şi „obiectiv” sunt sinonime, dar se utilizează de regulă astfel:
ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat şi obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la mare
ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat şi obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la uscat
ţintă - la tragerile executate în acţiunile militare la mare şi obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la fluviu orientate spre uscat
ţintă şi obiectiv - la tragerile executate în acţiunile militare la mare
120) După vizibilitatea din poziţia de tragere ţintele (obiectivele) sunt:
Văzute
Neobservate
Observate
Imprevizibile
122) Fenomenul împrăştierii este propriu:
Tuturor tragerilor şi lansărilor
Numai lansărilor de rachete
Numai tragerilor artileriei
Armamentului
123) Caracteristicile fenomenului împrăştierii sau pe scurt caracteristicile împrăştierii sunt cuprinse în afirmaţia că împrăştierea este:
Limitată, nesimetrică şi neuniformă
Limitată, simetrică şi neuniformă
Nelimitată, simetrică şi neuniformă
Limitată, simetrică şi uniformă
124) Dispersia proiectilelor la tragerile artileriei poate fi interpretată ca:
Abateri ale traiectoriilor proiectilelor faţă de traiectoria medie;
Abatere a traiectoriei medii faţă de traiectoria afişată
Abateri ale traiectoriilor faţă de inamic
Abateri ale traiectoriilor proiectilelor faţă de trăgător
{"name":"Artilerie 3", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge of naval artillery systems with our comprehensive quiz! This quiz consists of 42 challenging questions that cover various aspects of naval artillery, from mechanics to operational protocols.Join the ranks of artillery experts by navigating through topics like:Types of naval artillery installationsFiring mechanisms and automated processesBallistics and projectile dynamics","img":"https:/images/course5.png"}