MANAGMENT PUBLIC
Mastering Public Management
Test your knowledge in the field of public management with this comprehensive quiz designed for professionals and students alike. This quiz covers essential principles, fun
- Explore key concepts in management.
- Challenge your understanding of public sector frameworks.
- Enhance your expertise with targeted questions.
Procesul de conducere poate fi :
Proces de executie
Proces decizional
Un proces in care sunt interconditionate activitatile de executie si activitatile de conducere
Teoria procesului conducerii se defineste prin aplicarea principiilor enuntate de:
Henry Fayol
Corneliu Rusu
C. Vagu si Dumitru
D. Legislatia in vigoare
Definim ca principii ale managementului urmatoarele:
Ordinea, echitatea si stabilitatea
Delegarea de autoritate
Subsidiaritatea
Procesul de conducere este definit de urmatoarele faze:
Faza integrata
Fazele previzionala de operationalizare si finala
Faza de distributie ierarhica in interiorul organizatiei
Procesul de conducere este definit prin urmatoarele functii:
Previziune, organizare si decizie
Previziune, organizare, antrenare-declansare a actiunii, coordonare
Previziune, organizare, antrenare-declansare a actiunii, coordonare si control-reglare
Functia de previziune se defineste ca:
Functia procesului de conducere
Ca o functie a procesului decizional
Ca o functie a planificarii
Instrumentele prin care se realizeaza functia de previziune pot fi:
Prognoza, planificarea, programarea
Programarea si planifcarea
Prognoza si planificarea
Cerintele exercitarii functiei de previziune sunt identificate in urmatoarele actiuni:
Folosirea eficienta a specialistilor, organizarea buna a sistemului informational
Previzionarea la fiecare nivel ierarhic
Alegerea domeniilor de prioritati
Prin ce se defineste logica manageriala:
Prin obiectiv
Prin actiune
Prin resursa financiara
Functia de previziune presupune urmatoarele activitati:
Identificare, prefigurare si stabilire obiective
Prefigurare procese si fenomene
Stabilirea obiectivelor
Prognoza este elaborata pe urmatoarele orizonturi de timp:
Perspectiva lunga
Trecut
Actual
Diferenta intre prognoza si plan o stabilim prin urmatoarele caracteristici
Metodele de dimensionare
Gradul de precizie si de specializare
Gama indicatorilor folositi, metodele de dimensionare si gradul de precizie
Prognozele se pot clasifica in functie de:
Domeniul prognozat si orizont de timp
Sfera de cuprindere si orizont de timp
Domeniul prognozat, sfera de cuprindere, orizont de timp
Planificarea reprezinta
Instrument al procesului de conducere
Functie a procesului e conducere
Instrument al functiei de previziune
Planificarea se defineste prin urmatoarele etape :
Stabilirea obiectivelor
Constientizarea oportunitatilor
Constientizarea oportunitatilor, stabilirea obiectivelor, evaluarea premiselor, compararea alternativelor, alegerea, formularea planurilor si dimensionarea bugetelor
Planificarea este dependenta de urmatoarele variabile :
Dimensiunea organizatiei si domeniul de referinta
Domeniul de referinta si scopurile urmarite
Dimensiunea organizatiei, domeniul de referinta si scopurile organizatei
Principiile care stau la baza elaborarii planurilor pot fi:
Principiul premiselor planificarii si principiul factorului limitator
Principiul angajamentului si principiul cadrului strategic si de orientari
Principiul premiselor planificarii si principiul cadrului strategic si de orientari
Principiile care asigura reusita activitatii de planificare pot fi:
Principiul factorului limitator si principiul schimbarii dirijate
Principiul angajamentului si principiul factorului limitator
Principiul factorului limitator, principiul angajamentului, principiul flexibilitatii, principiul schimbarii dirijate
Koontz defineste ca principii ale planificarii urmatoarele:
Principiul angajarii si principiul flexibilitatii
Principiul contributiei la obiective si principiul primar al planificarii
Principiul flexibilitatii si principiul primar al planificarii
Ineficienta planificarii este determinata de:
Lipsa claritatii scopurilor si obiectivelor
Inexistenta comunicarii
Inexistenta unei legislatii de specialitate
Programarea reprezinta:
Repartitie pe obiective
Ierarhizarea obiectivelor
Repartizarea si ierarhizarea obiectivelor si repartitia in spatiu, precum si coordonarea activitatilor
Functia de organizare este:
Functia procesului de conducere
Functia institutiilor publice
Functia procesului decizional
Elementele structurale ale organizatiei publice sunt
Fisa postului, nivelurile ierahice, ponderea ierahica
Organigrama, ROF, regulamentul de ordine interioara
Organigrama, compartimentele de munca, posturile si fisele posturilor aferente , nivelurile ierarhice, ponderea ierarhica, rangul ierarhic, bugetul de venituri si cheltuieli, planul de investitii
Organigrama, compartimentele de munca, posturile si fisele posturilor aferente, niveluirile ierarhice, ponderea ierarhica, rangul ierarhic, ROF, regulamentul de organizare interioara, statul de functiuni
Proiectarea si reproiectarea unei structuri organizationale are la baza urmatoarele principii
Principiul obiectivului, principiul specializarii, principiul coordonarii
Principiul autoritatii,principiul responsabilitatii, principiul definirii, principiul corespondentei, principiul limitei de control
Principiul echilibrului, principiul continuitatii
Toate principiile enuntate la a, b si c
Structura de organizare este:
Un ansamblu de relatii si functii
Un ansamblu de instrumente
Un ansamblu de activitati
Structura de organizare se caracterizeaza prin:
Specializare, coordonare si formalizare
Coordonare, formalizare si subsidiaritate
Specializare, coordonare
Elementele structurale prin care se defineste structura unei organizatii pot fi
Specificatiile postului si principiile departamentarii
Ponderea ierarhica si delegarea de autoritate
A + b
Functia de coordonare se caracterizeaza prin:
Perfectionarea stilului si metodelor de conducere
Echilibru intre departamente
Delegarea de autoritate
Functia de control-reglare reprezinta:
O functie a procesului de conducere
O proiectare a unor tablouri de bord bine structurate
O practica a principiului exceptiei in analiza si prelucrarea informatiilor
Cadrul de reglementare a functiei publice in Romania este definit prin
Legislatie specifica
Constitutia Romaniei
Sistemul legislativ romanesc privind functia si functionarul public
Functia publica se defineste prin
Totalitatea de atributii pt. Realizarea unui serviciu public
Atributii si responsabilitati stabilite in temeiul legii, scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia centrala, administratia locala si autoritatile administrative autonome
Totalitatea de competente pentru satisfacerea unei nevoi publice
Functionarul public este:
Ocupantul postului
Persoana numita in conditiile legii intr-o functie publica
Persoana care s-a prezentat la concurs pentru ocuparea functiei publice
Functiile publice in Romania se clasifica corespunzator nivelurilor de responsabilitate astfel
Functii publice de stat
Functii publice teritoriale
Functii publice locale
Functii publice de conducere
Functii publice de stat, functii publice teritoriale si functii publice locale
Dupa natura atributiilor titularului functiei publice acestea se clasifica in
Functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici
Functii publice de executie si functii publice de conducere
A + b
Elementul fundamental al clasificarii il constituie
Descrierea fisei postului
Descrierea postului
Alte elemente considerate ca factori de influenta pentru ocuparea postului
Dupa nivelul studiilor functiile publice sunt clasificate astfel
Functii publice de la clasa 1 pana la clasa 3 inclusiv
Functii publice a caror ocupare solicita studii universitare de licenta
Functii publice a caror ocupare cer studii liceale
Criteriul competentelor functiilor publice stabileste urmatoarele categorii de functii
Functii publice de executie si functii publice specifice
Functii publice de conducere si functii publice specifice
Functii publice generale si functii publice specifice
Managerul public este definit ca
Ocupantul unei functii publice speciale
Ocupantul postului de administrator public
Ocupantul unei functii publice de conducere
Legislatia romaneasca stabileste urmatoarele categorii de functionari publici cu statute speciale
Parlamentul, administratia prezidentiala si consiliul legislativ
Serviciile diplomatice si consulare, autoritatea vamala, politia si alte structuri ale Ministerului Reformei Administratiei Publice si Internelor
Alte servicii publice stabilite prin lege + a si b
Functia publica este definita prin doua sensuri
Sens material-functional si sens organic
Totalitatea atributiilor functiilor de conducere
Totalitatea atributiilor functiilor publice
Managementul functiei publice este reprezentat in instrumentul de planificare prin
Plan de ocupatii
Plan de cariera
A si b
Planul de ocupare a functiilor publice se realizeaza in conformitate cu
Constitutia Romaniei
Politica de personal a institutiei publice
Statutele speciale ale unor categorii de functionari publici
Evolutia demografica a Romaniei in ultimii 5 ani si viitorii 5 ani
Potrivit reglementarilor Legii nr. 188/1999, art. 21
Planul de ocupare se elaboreaza
Trimestrial
Semestrial cu modificari aferente
Anual
Cine aproba Planul de ocupare
Consiliul local
Consiliul judetean
Guvernul Romaniei
Rolul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici este acela de a transmite proiectul planului de ocupare a functiilor publice
Autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica locala
Ministerului de resort
In conformitate cu prevederile legale
Functia de antrenare si declansare a actiunii este o functie
A organizatiei publice
A procesului de conducere
A politicii de personal
Functia de antrenare si functia de declansare a actiunii reprezinta
Proces de capacitate si antrenare a angajatilor
Proces de motivare a angajatilor
Proces de sanctionare a angajatilor
Mecanismele prin care se realizeaza motivarea functionarului public sunt considerate
Egocentrice
Dependente de interesul material personal
Exocentrice
De apartenenta la institutie
Egocentrice si exocentrice
Aprecierea este considerata ca factor al motivarii atunci cand este formata din urmatoarele elemente
Informare si atentie
Politete si ascultare
Mici gesturi
Felicitari si critici
Toate aceste elemente
Reusita exercitarii functiei de antrenare si declansare a actiunii depinde de indeplinirea urmatoarelor cerinte
Antrenarea si motivarea personalului
Repartizarea echitabila a sarcinilor si responsabilitatilor
Realizarea unui sistem informational corespunzator
Realizarea unor obiective realiste concepute si a unor termene realiste de realizare
Adaptarea stilului si metodelor de conducere la natura si specificul fiecarei situatii
Echilibrarea raspunderii cu autoritatea incredintata
Toate punctele anterioare
Mediul deciziei este definit prin
Teoria comportamentalista
Teoria organizarii
Teoria relationista a factorilor endogeni si exogeni ai organizatiei
Conceptele fundamentale ale deciziei in organizatiile publice sunt
Modelul decizional clasic si modelul organizational
Modelul organizational si modelul politic
Modelul decizional clasic, organizational si politic
Organizatia este considerata ca factor de influenta
Asupra decidentului
Asupra deciziilor prin mecanisme
Asupra decidentului si asupra deciziilor prin mecanismele sale
Practica demonstreaza utilizarea a doua mecanisme decizionale
Mecanismul modelului analogic si cel al modelului inteligenta-modelare-alegere
Mecanismul analogic si modelul celor 3 niveluri
Modelul inteligenta-modelare-alegere si mecanismul modelului politic
Procesul decizional presupune
Existenta decidentului, a obiectivului ce trebuie realizat a unei multimi de variante si a unei perioade de timp la care trebuie sa se raporteze
Existenta decidentului si a unei organizatii
Existenta decidentului, a variantelor de timp, a variantelor de rezolvare raportate la varianta timp
Deciziile se clasifica dupa
Orizont de timp, frecventa si sfera de cuprindere
Frecventa, sfera de cuprindere si certitudinea realizarii obiectivelor
Orizont de timp, frecventa si certitudinea realizarii obiectivelor
Deciziile strategice se incadreaza la
Clasificarea deciziilor dupa orizontul de timp corelat cu modelul piramidal traditional
Dupa frecventa elaborarii deciziei si modelul celor 3 niveluri
Dupa certitudinea realizarii obiectivelor si modelul celor 3 niveluri
Abordarea manageriala a deciziei instrumenteaza conceptele fundamentale de
Specializare, ierarhizare
Ierarhizare, oficializare
A + b
Procesul decizional consta in urmatoarele etape
Identificarea problemei, definirea variantelor, adoptarea deciziei, aplicarea deciziei
Culegerea datelor privind problema identificata, prelucrarea acestora, adoptarea unei variante si controlul aplicarii deciziei
Elaborarea variantelor pentru solutionarea problemei, compararea acestora
A + b + c
Tipologia decizionala in sistemul public este caracterizata de urmatoarele modele decizionale
Decizia manageriala
Decizia politica
Decizia juridica
Toate 3 modelele
Care este corelatia (corespondenta) intre abordarile manageriale si modelul piramidal decizional
Decizia politica si nivelul strategic ; decizia juridica si modelul tactic ; decizia manageriala si modelul operational
Decizia strategica si decizia politica ; decizia juridica si nivelul tactic ; decizia operationala si nivelul operational
{"name":"MANAGMENT PUBLIC", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge in the field of public management with this comprehensive quiz designed for professionals and students alike. This quiz covers essential principles, functions, and theories of management in public organizations.Explore key concepts in management.Challenge your understanding of public sector frameworks.Enhance your expertise with targeted questions.","img":"https:/images/course8.png"}