Meteo 4
Navigating the Storms: A Meteorological Quiz
Test your knowledge on meteorological phenomena, specifically focusing on cyclones and weather patterns! This quiz consists of 39 challenging questions designed to deepen your understanding of weather systems.
Key features:
- Comprehensive questions on cyclones and wind patterns.
- Multiple-choice format to enhance learning.
- Engaging for both students and professionals in meteorology.
118) Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo inregistreaza urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste in timp, norii apar la orizont in W si plafonul lor coboara tre
Pe la nord in raport cu depresiunea.
) Prin centrul depresiunii.
Pe la sud in raport cu depresiunea.
119) Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
Oceanele Atlantic si Pacific.
Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.
Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.
120) Ce este ciclonul tropical ?
Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si av
Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice.
Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.
121) Indicati traiectoria ciclonului tropical :
Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica.
Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).
122) Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?
Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sunt mari; Zona de minima presiune a ciclonului are, spre deosebire de depresiune, un sector cald mult mai mare care alimenteaza depresiunea adincind-o si un sector rece mic;
Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mici; Zona de minima presiune este in mare parte calda; Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm;
Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mari; Zona de minima presiune este in intregime calda. Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului ciclonului, in care vintul atinge viteza
123) Ce intelegeti prin "directia vintului” ?
Directia dinspre care bate vintul.
Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul.
Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.
124) Ce este vintul aparent ?
Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc.
Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.
Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care da aparenta unui vint.
125) Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
Este egala si de sens contr cu viteza navei.
Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului.
Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
126) Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune.
Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile.
Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;
127) Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%.
S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.
128) Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:
Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia din care presiunea atmosferica scade cel mai repede; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente d
Directia din care se apropie de nava sau coasta (nava la ancora)valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci care au ramificatii curbate spre dre
Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizata prin h si L mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci.
129) Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :
Masurarea a 2 relevmente succesive la centrul ciclonului la interval de 2 - 3 h; Introducerea corectiei ce ia in consideratie deplasarea navei si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in zona.Cu ajutorul radarului in cazul distantelor mic
Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval 2-3 h fara a fi necesara vreo corectie avind in vedere faptul ca nava se afla in interiorul zonei de manifestare a ciclonului si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in z
Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval de cca. O ora pentru ca nava sa aiba timp sa-l evite si studiul traiectoriilor caracteristce ale cicloanelor in zona; Cu ajutor radarului, in cazul distantelor mici.
130) Descrieti trombele marine :
Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii
Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii
Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale in sens direct in emisfera nordica si in sens retrograd in cea sudica. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte in perioada de va
131) Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.
132) Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in emisfera sudica.
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
133) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant vintul :
Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
Se mentine constant.
Gireaza in sens retrograd.
134) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
Gireaza in sens direct.
Gireaza in sensul acelor de ceasornic.
Gireaza spre pupa.
135) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
Gireaza in sens retrograd
Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
Gireaza spre prova
136) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
Gireaza in sensdirect.
Gireaza in sens direct.
Se mentine constant.
137) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
138) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
139) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
140) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :
Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
141) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului :
Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.
Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare.
Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
142) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului :
Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
143) Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?
Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine.
Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.
Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii; Norii cirrus.
144) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea apei.
Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.
Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.
145) Ce este hula ?
Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii.
Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.
O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint.
146) Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:
Front oclus
Front stationar
Front cald
Front rece
147) In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
Anticicloni
Cicloni tropicali
Sa barica
Talveg depresionar
148) Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:
Izoterme
Izohipse
Izobare
Izotabate
149) Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:
Muson
Alizeu de NE
Fohn
Briza de mare
150) Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
ENE
SSW
ESE
WSW
151) Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
Scade ca si temperatura aerului
Scade in timp ce temperatura aerului creste
Creste ca si temperatura aerului
Creste in timp ce temperatura aerului scade
152) Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
Furtuna cu grindina
Precipitatii cu caracter general
Precipitatii insotite de descarcari electrice
Precipitatii sub forma de averse sau tornade
153) Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
NE
WSW
NW
SSE
154) Frontul oclus este cauzat de obicei de:
Frontul rece care devine stationar
Frontul cald care se destrama
Frontul rece care ajunge din urma frontul cald
Frontul cald care devine stationar
{"name":"Meteo 4", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on meteorological phenomena, specifically focusing on cyclones and weather patterns! This quiz consists of 39 challenging questions designed to deepen your understanding of weather systems.Key features:Comprehensive questions on cyclones and wind patterns.Multiple-choice format to enhance learning.Engaging for both students and professionals in meteorology.","img":"https:/images/course2.png"}