Make your own quiz Manage my Quizzes Plans / Features Guides and Help Contact Privacy & Security

M5 ultimele 50- M1 ultimele13-835_03_MAI_RO_DIN ultimele 6

A detailed illustration of various marine engineering components, including pumps, fuel separators, and firefighting systems, situated on a ship with a clear blue sea in the background.

Marine Equipment Operation Quiz

Test your knowledge of marine engine operation, fuel systems, and various pumping mechanisms with this comprehensive quiz. Designed for maritime professionals, trainees, and anyone interested in nautical engineering, you'll face a series of challenging questions that cover essential topics.

Understand internal combustion engine mechanics
Explore fuel centrifuges and pumps
Learn about firefighting systems onboard

69 Questions17 MinutesCreated by TestingWave542

In timpul functionarii motorul cu ardere interna sufera variatii de temperatura. Capacitatea uleiului de ungere de a-si mentine vascozitatea in timpul variatiilor de temperatura in timpul utilizarii este indicata de :

numarul API;

indicele de vascozitate;

Numarul de secunde Saybolt Furol;

Numarul de secunde Saybolt Universal.

In timpul functionarii normale a centrifugii de combustibil indicata in figura PCS-013 fluxul de la orificiul notat cu "B" trebuie sa fie :

Combustibil curat care se evacueaza in tancul de serviciu;

o curgere consistenta de apa separata de santina;

O curgere intermitenta de apa in tancul de reziduri;

depuneri mari (strat gros) separate din combustibilul separat.

In timpul functionarii unei pompe cu roti dintate la fiecare rotatie completa

fiecare dinte transporta un volum de lichid egal cu un gol dintre doi dinti

Doi dinti consecutivi transporta un volum de lichid egal cu un gol dintre ei

Fiecare dinte transporta un volum variabil de lichid functie de turatia pompei

pompa va refula un volum constant de lichid indiferent de turatie

Inainte de a inchide valvula de umplere pe tancul de bunkerare aproape plin trebuie sa:

sa inchideti valvula principala de la manifold

sa deschideti valvula de umplere pe un tanc de combustibil gol

sa opriti pompa de bunkerare

sa verificati nivelul in tancul de prea plin

Inainte de pornire, volumul de lichid retinut in spatiul "J" al dispozitivului indicat in figura PCS 112 este :

Minim in timp ce pistonul glisant este in pozitia de evacuare reziduri;

Egal cu volumul de deplasare in pozitia de glisare;

mereu mai mare decat volumul de lichid prezent cand separatorul functioneaza;

Minim in timp ce pistonul glisant este in pozitia inchis.

Instalatiile de stins incendiu cu CO2 sunt utilizate in:

In oricare din spatiile inchise de pe nava

in zona bucatariei si magazii prova

In CM, compartiment carma, si compartimente frigorifice

In CM, magazii de pituri, de substante inflamabile si explozibile si magazii de marfa

La dispozitivul indicat in figura PCS-013 componenta notata cu litera "A" este :

Orificiul de evacuare a combustibilului greu;

Orificiu de evacuare a combustibilului usor;

Orificiu de intrare a combustibilului neseparat;

orificiu de intrare a apei de etansare.

La functionarea a 3 pompe centrifuge in paralel, daca ele au acelasi debit, debitul total va fi:

Qt < 3Q

Qt = 3Q

Qt > 3Q

Qt = Q/3

La o pompa cu angrenaj elicoidal lichidul este impiedicat sa se scurga la iesirea axelor de

suprapunerea spatiilor dintre dintii angrenajului

Un rulment cu role

o presetupa

Garniturile de etansare de la capatul axului

La operatiunea de bunkerare a navei trebuie acordata o atentie deosebita:

ratei de pompare a combustibilului

Pescajului navei

Temperaturii combustibilu

Presiunii de bunkerare

Lichidul este impiedicat sa se scurga pe la capetele axului unei pompe cu angrenaj elicoidal de ..

Suprapunerea spatiilor dintre dintii angrenajului rotii dintate

un rulment cu role

o presetupa

Folosirea garniturilor de etansare la capetele axului

O centrifuga asamblata incorect, de tipul celei prezentate in figura PCS-112, poate produce aparitia urmatoarelor conditii de functionare :

uzura excesiva a instalatiei de injectie a combustibilului;

Uzura mare a lagarului principal al separatorului;

Ranirea grava a personalului din CM;

toate cele de mai sus.

O centrifuga moderna similara cu dispozitivul indicat in figura MO-0012 este deschisa pentru curatarea periodica. Cea mai obisnuita cauza a nefunctionarii dupa reasamblare se datoreaza :

turatia motorului electric de actionare este redusa;

Contra presiunea excesiva in cupa si la fluxul de combustibil;

Defectiune la sursa de alimentare cu apa de inchidere si deschidere;

Neanlocuirea garniturilor inelare de etansare a cupei.

O pompa cu roti dintate trebuie pornita cu valvula de refulare

usor deschisa

In pozitie neutra

Deschisa la maximum

deschisa la jumatate

Orificiul "C" din dispozitivul indicat in figura PCS-013 este folosit ca :

orificiul de evacuare a apei murdare;

orificiul de evacuare a apei curate;

orificiul de intrare a uleiului murdar;

Orificiul de intrare a apei de etansare.

Orificiul notat cu "D" al dispozitivului indicat in fig.PCS-013 este folosit pentru evacuarea :

combustibilului usor;

Depunerilor acumulate;

Apei de dozare;

apei de inchidere.

Orificiul notat cu "H" al dispozitivului indicat in figura PCS-013 este folosit pentru :

A impiedica apa sa se acumuleze sub pistonul mobil in timpul functionarii;

a asigura fluxul apei pentru inchiderea cupei rotitoare la sfarsitul procesului de evacuare a depunerilor;

purjarea apei de deschidere pentru a permite ciclul de inchidere al cupei rotitoare la sfarsitul procesului de evacuare a depunerilor;

evacuarea directa a depunerilor acumulate in cupa rotitoare.

Parametrii functionali realizati de dispozitivul prezentat in fig.PCS 001 sunt influentati de

De tipul lichidului vehiculat si temperatura lui

Precizia de executie a rotilor dintate si de uzura acestora

De puterea motorului electric de actionare

De cele prezentate mai sus

Parametrii pompelor cu surub sunt

Q = 0-50 m cub/h; p = 1000 N/m2; n = 100- 300 rot/min

Q = 5-300 m cub/h; p = 2000 N/cm2; n = 600-800 rot/min

Q = 10-500 m cub/h; p = 3000 N/cm2; n = 500- 1500 rot/min

Q = 50-600 m cub/h; p = 4500 N/cm2; n = 500- 1500 rot/min

Parametrii pompelor cu suruburi neetanse sunt

n = 5 000-10 000 rot/min; Q = 3- 300m cub/h ; p = 2000 N/cm2

n = 1000-1500 rot/min; Q = 10- 500m cub/h ; p = 4000 N/cm2

n = 1000-1500 rot/min; Q = 10- 500m cub/h ; p = 4500 N/cm2

n = 100-300 rot/min; Q = 0- 50m cub/h ; p = 1000 N/cm2

Pentru a evita presiuni excesive pe tubulatura de de bunkerare trebuie:

Sa inchideti incet valvulele pe tancuri umplute, si sa deschideti incet valvulele pe tancuri goale

bunkerarea sa fie facuta la un debit permisiv

Sa verificati pozitia furtunului de bunkerare sa nu fie strangulat

toate cele 3 variante

Pentru a mari performanta unui separator centrifugal puteti regla : I-numarul de discuri din grup; frecventa cu care picaturile lovesc cupa;

numai I;

numai II;

atat I cat si II;

Nici I si nici II.

Pentru a ridica la maxim performanta unei centrifuge in functiune puteti regla la combustibil : Ivascozitatea; II-cantitatea de combustibil ce trece prin sistem;

numai I;

numai II;

atat I cat si II

Nici I si nici II;

Pentru ca centrifuga de combustibil cu autocuratare indicata in fig. PCS-013 sa functioneze corect in timpul procesului de evacuare a depunerilor :

semnul de aliniere de pe inelul de blocare al cupei trebuie sa fie de aproximativ 6 mm (1/4 inch) spre stanga semnului de aliniere al cupei;

Partea inferioara glisanta a cupei si inelele de etansare al pistonului mobil trebuie acoperite cu ulei;

Patrea inferioara glisanta a cupei si inelele de etansare ale pistonului mobil (de actionare) trebuie acoperite cu o pasta de ungere rezistenta la temperaturi inalte;

Toate de mai sus.

Pentru functionarea corecta a unei pompe cu pistonase axiale se impun cerinte asupra:

Ajustajului cilindru-pistonas, geometriei cilindrului si pistonasului

Motorului si vitezei de antrenare

Presiunii pe aspiratie si refulare

unghiului de inclinare al discului si deolasarea pistonasului

Pierderile volumice la pompele cu angrenaje (roti dintate) sunt determinate:

jocul axial al rotilor, contactul discontinuu al liniei de angrenare

jocul axial carcasa-dantura, jocul axial in carcasa, joc in zonele frontale ale dintilor

Jocul radial al arborelui de antrenare, jocul radial alrotiloe de angrenare

Toate cele 3 variante

Pompele cu inel de lichid sunt de tip :

hidrodinamice

Volumice

Cu jet

toate cele 3 variante

Pompele cu roti dintate Fig.PCS 001 are simplitate constructiva, siguranta in exploatare si domeniu mare de presiuni si debite. Precizati domeniile in care sunt utilizate?

Instalatia de ungere, transfer combustibil si actionari hidraulice

Instalatii de ungere si instalatia de balast - santina

actionari hidraulice si instalatii sanitare

la separatoarele de combustibil si santina

Pompele cu surub cu profil cicloidal, sunt formate din :

Suruburi conduse si ax

2 suruburi conducator si un surub condus

surub conducator si suruburi conduse

Surub si angrenaj

Pompele cu surub neetanse se compune din

Doua suruburi cu filet trapezoidal unul antrenat de motor iar celalalt prin intermediul rotilor dintate

trei suruburi cu filet witfort, unul antrenat de motor iar celelalte prin intermediul rotilor dintate

Doua suruburi cu filet dreptunghiular unul antrenat de motor iar celalalt prin intermediul rotilor dintate

Trei suruburi cu filet dreptunghiular unul antrenat de motor iar celelalte prin intermediul rotilor dintate

Pompele cu surub se clasifica in

Pompe cu profil cicloidal

pompe cu surub neetanse

Pompe cu surub cu un singur rotor

toate cele de mai sus

Pompele cu surub sunt formate din

Doua sau mai multe suruburi fara sfarsit cu axele paralele avand spirele patrunse intre ele

doua roti dintate si un surub fara sfarsit cu axele paralele avand spirele patrunse intre ele

o roata dintata si un surub fara sfarsit cu axele paralele avand spirele patrunse intre ele

Oricare din cele de mai sus

Produsul QHrg /h reprezinta :

lucru mecanic util consumat de o pompa

Puterea reala consumata de o pompa

Puterea teoretica consumata de o pompa

randamentul total al pompei

Punctul de aprindere al combustibilului din tancul de depozitare este definit astfel :

Cea mai joasa temperatura la care combustibilul va degaja suficienti vapori pentru a produce o flacara cand este aprins;

cea mai joasa temperatura la care combustibilul va degaja suficienti vapori pentru a continua sa arda odata ce este aprins;

temperatura la care trebuie incalzit combustibilul pentru pulverizarea corespunzatoare;

temperatura la care combustibilul va arde in focarul cazanului.

Punctul de aprindere al unui produs petrolier indica :

Vascozitatea;

temperatura de congelare;

volatilitatea;

limita inferioara de explodare.

Punctul de inflamabilitate al unui lichid este :

Temperatura la care arde liber;

temperatura la care ceara de parafina din solutie incepe sa se cristalizeze;

Cea mai joasa temperatura la care vaporizeaza suficient pentru a forma un amestec aer-vapori inflamabil (exploziv);

capacitatea unui combustibil de a se aprinde la injectie intr-un cilindru al motorului diesel.

Ramificatiile tubulaturii sistemului de stins incendiu cu CO2 sunt probate la:

25 bari

50 bari

35 bari

75 bari

Reglajul debitului pompelor centrifuge se poate face:

Strangularea aspiratiei

Strangularea aspiratiei si reglajul reglarea paletelor rotorice

Strangularea refularii si modificarea turatiei pompei

Toate cele 3 variante

Schema "A" din figura PCS-022 reprezinta :

cupa centrifuga stransa corect;

repere de pozitionare (reglare) ale pompei de combustibil;

repere de aliniere de pe cremaliera;

scala de turatie a stroboscopului pentru reglare.

Sensul de vehiculare al lichidului prin dispozitivul prezentat in fig. PCS 001 este dat de

Pozitia orificiului de aspiratie si refulare pe corpul pompei

numarul de dinti ai celor doua roti dintate

Forma dintelui

sensul de rotatie al pinionului conducator

Sistemul de ventilatie cu electroventilatoare din CM trebuie prevazut in caz de incendiu cu:

sistem de comanda din CM

Sistem de comanda de la distanta pentru a putea opri ventilatia in caz de incendiu

Sistem de comanda conectat cu sistemul de iluminat de avarie

Sistem de alarma

Temperatura combustibilului contaminat alimentat cu centrifuga indicata in figura PCS-013 trebuie sa fie la 95 grade C (203 grade F) la nu mai mult de 100 grade C (212 grade F) pentru :

A evita vaporizarea apei din combustibil;

a preveni atingerea punctului de inflamabilitate a combustibilului;

A preveni topirea stratului subtire din cositor de pe interiorul cupei;

A evita deformarea discurilor din cupa.

Temperatura combustibilului contaminat ce alimenteaza centrifuga prezenta in fig. PCS-013 trebuie sa fie :

Mai mare de 100 grade C (212 grade F);

de la 95 grade C (203 grade F) la mai putin de 100 grade C (212 grade F);

de la 71 grade C (160 grade F) la 82 grade C (180 grade F);

Selectata conform indicelui de vascozitate.

Temperatura in grade celsius la care un lichid emana vapori inflamabili cand este incalzit intr-un tester (vas deschis) se numeste :

punct de ardere;

punct de inflamabilitate;

Temperatura de vaporizare;

Temperatura de aprindere.

Tendinta unui lichid inflamabil de a se vaporiza este indicata de :

Punctul de ardere;

temperatura de congelare;

punctul de aprindere;

Temperatura de fierbere.

Tubulatura principala a sistemului de stingere incendiu cu CO2 este probata la:

70 bari

100 bari

50 bari

150 bari

Uleiurile sunt clasificate dupa utilizarea lor si dupa :

punctul de ardere;

punctul de inflamabilitate;

Numarul de neutralizare;

Vascozitatea

Un avantaj al pompei cu angrenaj elicoidal fata de o pompa cu angrenaje simple este acela ca pompa cu angrenaje elicoidale este capabila sa

mentina o viteza constanta

Distribuie lichid la distante mai mari

functioneze pentru perioade mai lungi de timp

produca un debit mai putin pulsatoriu la refulare

Una din caracteristicile constructive ale pompelor cu pinioane este

diametrul etansarii mecanice a pinioanelor

sensul de rotatie

Pasul pinioanelor

Tipul pinionului de antrenare

Unde pot fi utilizate tubulaturi din PVC la bordul navei:

oriunde se vehiculeaza apa de mare sau apa tehnica la temperaturi mai mic de 65C

In instalatiile sanitare si instalatiile de apa nevitale pe apa

In instalatiile unde coroziunea lichidului este foarte mare

Numai la instalatiile de apa potabila

Uzura mecanica prin abraziune este rezultatul actiunii unor particule dure aflate in lichidul vehiculat. Aceasta se manifesta prin

Eroziunea materialului;

Coroziunea materialului;

Topirea metalului;

Sublimarea metalului.

Uzura segmentilor la o pompa cu piston se manifesta

Prin micsorarea inaltimii segmentului;

Pe suprafata de contact cu pistonul;

pe suprafata de contact cu cilindrul;

Prin ruperea segmentilor in timpul functionarii.

Uzura tijei pistonului la o pompa cu piston se manifesta prin

Rizuri transversale;

Rizuri longitudinale;

Micsorarea sectiunii tijei pistonului;

Alungirea tijei pistonului.

Uzurile caracteristice ale suprafetelor unei pompe cu piston se manifesta prin

Tensionare a arcului de ghidare a tijei supapei;

Modificare aliniamentului intre supapa si ghidul supapei;

Alungirea tijelor supapelor;

Rizuri si ovalizari pe suprafetele de ghidare.

Valoarea indicata de scara micrometrului din fig. MRN 019

5,34 mm;

6,34 mm;

7,34 mm;

8,34.

Valoarea indicata de scara micrometrului din fig. MRN 020

7,85 mm;

6,74 mm;

6,84 mm;

5,84 mm.

Valvula de laminare montata intr-o instalatie frigorifica este reglata de:

Bobina valvulei electromagnetice

Prin reglarea valvulei Kinstone

De un bulb (element sensibil) montat pe serpentina evaporatorului

De un regulator actionat electric

Valvula de reglare a debitului apei de racire a condensorului in sistemele frigorifice este comandata de catre:

temperatura agentului refulat de compresor

Presiunea agentului frigorific refulat de compresor

Bobina

Linia de sens din serpentina de capat

Valvula indicata in fig.ITA-003 este folosita pentru:

A asigura functionarea compresorului fara sarcina

A regla debitul agentului frigorific in evaporator prin reactiunea directa la presiunea evaporatorului

A mentine presiunea (uneori se numeste contrapresiune) in serpentinele evaporatorului unei camere frigorifice mai mare decat restul serpentinelor, intr-o instalatie cu mai multe camere frigorifice

reglarea apei condensatorului

Valvula instalatiei frigorifice indicata in fig.ITA-004 este folosita pentru a regla:

Temperatura compartimentelor

Contrapresiunea in serpentine

ciclul de pornire/oprire al compresorului

Temperatura de supraincalzire a vaporilor agentului frigorific la iesirea din serpentine

Valvula termoregulatoare pentru apa de racire este actionata de:

de un releu termo electric

Temperatura pe refulare a agentului frigorific

presiunea de refulare

presiunea de aspiratie

Ventilatoarele evaporatoarelor ale sistemului frigorific din fig.ITA-010 au doua turatii. Care dintre afirmatiile urmatoare descriu corect factorii ce controleaza turatia ventilatoarelor?

Ventilatoarele vor functiona exclusiv in gama de turatii mare cand serpentinele de operare EFH si EF sunt alimentate

doua seturi de contractori variaza tensiunile de operare a patru bobine, permite turatii duale pentru doua motoare separat

Turatia ventilatorului evaporatorului este determinata de curentul de iesire din serpentine. In timp ce sarcina compresorului creste, turatia ventilatorului scade, pentru a elimina suprasarcina electrica

turatia ventilatorului este determinata de traductorul montat pe retur al gazului din evaporator

Verificarea arborilor liniei de axe se face cand nava este

In plutire la pescajul navei goale

In plutire, balastata special ca elicea sa fie scoasa din apa

Numai cu nava pe doc sau pe cala

Nava poate sa fie oricum pentru ca verificarea completa se face prin vizualizare in interiorul navei

Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:

Pistonul la punctul mort interior;

Pistonul la punctul mort exterior;

Pistonul la punctele moarte;

Pistonul la ? Din cursa.

Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor, definit prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu, conform relatiei:

Viteza aproximativa a pistonului este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

Viteza medie a pistonulei este:

Direct proportionala cu cursa pistonului;

Invers proportionala cu cursa pistonului;

Direct proportionala cu cursa pistonului si cu turatia motorului.

Viteza unghiulara medie se determina cu relatia: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

Viteza unghiulara medie si viteza medie a pistonului sunt: Notatii:n[rot/min]-turatia; S[m]-cursa pistonului

{"name":"M5 ultimele 50- M1 ultimele13-835_03_MAI_RO_DIN ultimele 6", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge of marine engine operation, fuel systems, and various pumping mechanisms with this comprehensive quiz. Designed for maritime professionals, trainees, and anyone interested in nautical engineering, you'll face a series of challenging questions that cover essential topics.Understand internal combustion engine mechanicsExplore fuel centrifuges and pumpsLearn about firefighting systems onboard","img":"https:/images/course4.png"}