ASA pt Rachetisti
Marine Mine Knowledge Quiz
Test your knowledge on marine mines and their operational mechanisms with our comprehensive quiz. This quiz is designed for those interested in naval warfare and mine technologies, providing a challenging experience.
Features:
- 49 detailed questions
- Multiple choice format
- Score tracking for improved learning
1) Minele marine de contact au în organizarea lor următoarele ansambluri principale:
a ) mina propriu-zisă, ancora şi căruciorul; ��
b ) mina propriu-zisă şi căruciorul; �
c ) mina propriu-zisă şi parâma de ancorare; �
d ) corpul minei, încărcătura de exploziv şi căruciorul. �
2) Mina propriu-zisă, ansamblu principal al unei mine, este destinat pentru:
a ) asigurarea protecţiei şi siguranţei în manipulare a explozivului; �
b ) înmagazinarea dispozitivelor de acţionare la ancorare a minei; �
c ) ambarcarea încărcăturii de exploziv şi de amorsare; �
d ) înmagazinarea încărcăturii de exploziv şi a aparaturii funcţionale a minei. �
3) Mina propriu-zisă al unei mine ancorate este destinată pentru:
a ) ancorarea minei la o imersiune prestabilită; �
b ) protecţia împotriva dragajului de distrugere; �
c ) înmagazinarea dispozitivului de acţionare la ancorare al minei; �
d ) asigurării flotabilităţii pozitive necesare; �
4) Încărcătura de amorsare a minei de contact este compusă din:
a ) fulminat de mercur şi tetril; �
b ) capsă de aprindere şi trotil; �
c ) tub de amorsare, pahar de amorsare ţi detonator suplimentar; �
d ) elemente galvanice şi amorsa electrică �
5) Încărcătura de amorsare a minei ancorate are ca destinaţie principală:
a ) iniţierii exploziei încărcăturii de luptă; �
b ) inflamării încărcăturii de pulbere în toată masa sa; �
c ) armarea dispozitivului de aprindere în cazul ancorării premature; �
d ) protecţia prin dezactivarea minei la exploziile minelor vecine; �
6) Mina mecanică de contact cu antene se ancorează în raionul de lansare după metoda:
a ) ancorare automată de la fundul mării către suprafaţa apei; �
b ) ancorare automată de la suprafaţă către fundul mării; �
c ) ancorare automată de la imersiune dată către fundul mării; �
d ) ancorare automată de la imersiune dată către suprafaţa apei. �
7) Dispozitivul contra ancorării premature din compunerea ancorei asigură:
a ) blocarea tamburului parâmei de ancorare; �
b ) menţinerea minei la imersiunea reglată; �
c ) derularea saulei sondei după 12-18 sec. De la lansare; �
d ) derularea sigură a primelor 2-4 spire; �
8) Dispozitivul de siguranţă al unei mine ancorate asigură:
a ) manevrarea şi lansarea în siguranţă a minei; �
b ) activarea iniţială de luptă a mecanismelor minei înainte de lansare; �
c ) lansarea şi menţinerea minei în punctul prestabilit; �
d ) contactul mecanic sigur cu nava de suprafaţă �
9) Aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic este destinat pentru:
a ) activarea minei la ieşirea din baraj; �
b ) protecţia minei împotriva ancorării premature; �
c ) protecţia navei şi a echipajului pe timpul lucrului cu mina pregătită pentru lansare; �
d ) menţinerea minei în baraj la imersiunea reglată �
10) Imersiunea la care trebuie menţinut corpul minei în baraj se reglează prin:
a ) blocarea tamburului parâmei de ancorare după 12-18 rotiri complete; �
b ) autoinundarea corpului minei; �
c ) scurtarea parâmei de ancorare înainte de lansare; �
d ) stabilirea lungimii de derulare a saulei sondei; �
11) Scoaterea siguranţelor mecanice ale minei de contact se execută:
a ) la pregătirea finală a minelor, înainte de lansare; �
b ) la dezarmarea minelor; �
c ) la trecerea minelor în poziţie de depozitare; �
d ) în cazul unui pericol iminent la bordul navei lansatoare; �
12) Mina magneto-acustică este o mină de tip:
a ) ancorată, de contact; ��
b ) de fund, fără contact; �
c ) ancorată, fără contact; �
d ) portabilă. �
13) Minele magneto-acustice au în organizarea lor următoarele ansambluri principale:
a ) mina propriu-zisă, ancora şi căruciorul; �
b ) mina propriu-zisă şi dispozitivul de imersare; �
c ) corpul minei încărcat, compartimentul aparaturii electronice şi căruciorul;
d ) corpul minei încărcat şi ancora �
14) Mina magneto-acustică funcţionează la trecerea unei nave prin explozie astfel:
a ) după activarea minei în baraj, la lovirea corpului minei de către navă; �
b ) după activarea minei în baraj şi ieşirea minei la suprafaţă; �
c ) după activarea minei în baraj şi scufundarea minei în siajul navei; �
d ) după activarea minei în baraj şi depăşirea nivelului de zgomot şi câmp magnetic reglat �
15) Pregătirea finală a minelor se execută la ordin, astfel:
a ) pe nava lansatoare, în marş spre locul de lansare; �
b ) pe nava lansatoare, după 15-20 minute după ambarcarea minelor la bord; �
c ) în depozit, înainte de predarea la navă; �
d ) pe dana de ambarcare, astfel încât să se termine cu 15-20 minute înainte de ambarcare. �
16) Mina magneto-acustică funcţionează la autodistrugere dacă:
a ) imersiunea minei scade sub 2 metri; �
b ) sunt detonate minele vecine; �
c ) nu este armat aparatul de aprindere fără contact până la lansarea minei; �
d ) distanţa dintre navă şi mină depăşeşte distanţa de siguranţă. �
17) Traductorul acustic al minei magneto-acustice asigură:
a ) �transmiterea semnalului acustic al navei la încărcătura utilă; �
b ) �protecţia minei împotriva funcţionărilor false; �
c ) �măsurarea câmpului inductiv al navei; �
d ) �prelucrarea şi controlul programului de funcţionare al minei. �
18) Aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic al unei mine magneto-acustice asigură:
a ) autodistrugerea minei la scăderea nivelului apei sub valoarea reglată; �
b ) menţinerea minei la imersiunea reglată; �
c ) siguranţa minei în cazul deplantării acesteia; �
d ) explozia minei la impactul cu nava sau cu fundul tare al mării. �
19) Sistemele de dragaj sunt destinate pentru:
a ) protecţia navelor împotriva torpilelor autodirijate; �
b ) protecţia navelor împotriva minelor ancorate;
c ) descoperirea şi distrugerea minelor izolate sau dispuse în baraj; �
d ) lupta împotriva torpilelor; �
20) Draga mecanică este compusă din:
a ) sistem de remorcaj, sistem de derivare şi imersare, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere; �
b ) sistem de remorcaj, vinci de dragaj, sistem de susţinere şi dispozitive de tăiere; �
c ) sistem de derivare şi imersare, remorcă şi elemente active de contact; �
d ) remorcă, sistem de susţinere şi elementele active ale drăgii; �
21) Pregătirea drăgilor pentru lansarea la apă se execută:
a ) înainte de plecarea navei din raionul de staţionare; �
b ) pe timpul deplasării navei dragoare spre raionul de dragaj; �
c ) într-un raion stabilit înainte de începerea misiunii de dragaj; �
d ) înainte de minare. �
22) Lansarea la apă a drăgii mecanice se execută:
a ) înainte de plecarea navei din raionul de staţionare; �
b ) pe timpul deplasării navei dragoare spre raionul de dragaj; �
c ) într-un raion stabilit înainte de începerea misiunii de dragaj; �
d ) când se observă mine derivante; �
23) Montarea primului foarfece la draga DM-2 se execută:
a ) la primirea drăgii la bord; �
b ) la ordin, pe timpul pregătirii drăgii înainte de lansarea la apă; �
c ) la ordin, înainte de plecarea navei din raionul de staţionare; �
d ) pe timpul lansării drăgii la apă �
24) Flotoarele de siaj au ca rol:
a ) susţinerea derivorului la imersiunea dată de lungimea atârnătorilor; �
b ) marcarea poziţiei dragii pe fundul apei; �
c ) deschiderea capetelor braţelor de dragă în vederea asigurării lăţimii pasei; �
d ) asigurarea condiţiilor de întoarcere la drum opus cu draga la apă �
25) Atârnătorii drăgilor mecanice de contact asigură :
a ) lăţimea de lucru a drăgii; �
b ) protecţia navei împotriva minelor ancorate; �
c ) legătura dintre flotorul de siaj şi derivor; �
d ) placa dintre flotorul profundorului şi profundor; �
26) Viteza de dragaj, pasa şi lungimea atârnătorilor la draga DMUF-1 depind de:
a ) adâncimea raionului dragat; �
b ) salinitatea apei; �
c ) tipul formaţiei de dragaj; �
d ) sensibilitatea magnetică a minelor fără contact; �
27) După tăierea parâmei de ancorare pe timpul dragajului mecanic, dispozitivul de autoinundare al minelor de contact cu antenă asigură implicit:
a ) neinundarea minei propriu-zise; �
b ) nescufundarea minei pe fundul apei; �
c ) fixarea minei pe fundul apei în stare de funcţionare; �
d ) iniţierea exploziei la contactul cu fundul apei. �
28) Gheara explozivă din compunerea drăgilor mecanice de contact reprezintă:
a ) o componentă a drăgii cu rol în recuperarea în siguranţă a minei; �
b ) un dispozitiv de tăiere a parâmei de ancorare; �
c ) un dispozitiv de iniţiere a încărcăturii de explozie a minei; �
d ) un dispozitiv compus din aparat de aprindere şi percutor suplimentar. �
29) Regimul de alimentare a buclei drăgii electromagnetice tip DEMB � 1 este:
a ) analogic continuu; �
b ) digital fără schimbarea polarităţii; �
c ) în impulsuri cu sau fără schimbarea polarităţii; �
d ) în impulsuri sinusoidale; �
30) Instalaţia de dragaj magneto-acustic asigură implicit:
a ) crearea unui câmp magnetic şi a unui câmp acustic în jurul elementelor active ale instalaţiei; �
b ) dragarea minelor marine de contact; �
c ) neiniţierea lanţului principal de explozie al minei; �
d ) blocarea canalului de gardă al minei pe timpul dragajului; �
31) Din punct de vedere constructiv torpila este compusă din:
a ) compartimentul surselor de energie, flotorul cozii şi cadrul cu cârme şi elicele; �
b ) corpul torpilei, instalaţia energetică, sistemele de comandă a mişcării torpilei pe traiectorie, sistemul de autodirijare şi aparate de aprindere; �
c ) încărcătura utilă şi torpila-vector; �
d ) conul de luptă(de exerciţiu), compartimentul surselor de energie şi aparatele de comandă pe traiectorie a torpilei. �
32) Instalaţia energetică a torpilei mecanice are în compunere:
a ) bateria de acumulatori, rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul termic şi arborele portelice şi elicele; �
b ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, motorul birotativ de curent continuu, axele portelice şi elicele; �
c ) rezervoarele de combustibil, apă şi ulei, camera de ardere, motorul termic, mecanismele de transmitere a mişcării la axe şi axele portelice şi elicele; �
d ) bateria de acumulatori, motorul birotativ de curent continuu şi axele portelice cu elicele �
33) Instalaţia de lansare a torpilelor de pe navele de suprafaţă este de tip:
a ) pneumatic; �
b ) hidraulic; �
c ) mecanic; �
d ) electromecanic; �
34) Conducerea torpilei pe traiectoria autodirijată se face pe baza principiului:
a ) ţinta se deplasează rectiliniu şi uniform pe toată durata traiectului torpilei; �
b ) torpila alege metoda de dirijare în funcţie de clasa ţintei de combătut; �
c ) torpila menţine ţinta pe relevment prova de 90 grade; �
d ) traiectoria de apropiere a torpilei de ţină se face pe �curba câinelui�. �
35) Aparatul de aprindere inerţial al torpilei se armează :
a ) la sfârşitul cursei programate; �
b ) după parcurgerea a aproximativ 110-140 m de la lansare; �
c ) după iniţierea încărcăturii de amorsare; �
d ) la lansarea din tubul lanstorpilă �
36) Traiectoria submarină a torpilei se poate împărţi în:
a ) traiectoria orizontală şi traiectoria autodirijată; �
b ) traiectoria autodirijată şi traiectoria după �curba câinelui�; �
c ) traiectoria autonomă şi traiectoria autodirijată; �
d ) traiectoria programată activă şi traiectoria nedirijată în două puncte; �
37) Încărcătura de explozie a torpilei reprezintă:
a ) un element al componentei de luptă a bombei antisubmarin; �
b ) o componentă cu rol în realizarea efectului distructiv la ţintă; �
c ) un produs de deflagraţie; �
d ) un amestec exploziv cu proprietăţi de iniţiere �
38) Bombele reactive antisubmarin sunt compuse din:
a ) corpul bombei încărcat şi motor rachetă; �
b ) aparat de aprindere, corpul bombei încărcat, motor rachetă şi stabilizatorul; �
c ) componenta de luptă şi stabilizatorul; �
d ) corpul bombei încărcat; �
39) Bombele clasice antisubmarin sunt compuse din:
a ) corpul bombei încărcat şi motor rachetă; �
b ) aparat de aprindere, motor rachetă şi stabilizatorul; �
c ) corpul bombei încărcat şi stabilizatorul; �
d ) aparat de aprindere şi corpul bombei încărcat; �
40) Aparatul de aprindere al bombelor reactive antisubmarin asigură:
a ) explozia bombei antisubmarin după 20 sec. De la impactul cu apa; �
b ) explozia bombei antisubmarin după parcurgerea a 10 m de la impactul cu apa; �
c ) explozia bombei antisubmarin la expirarea timpului de întârziere reglat înainte de lansare; �
d ) explozia bombei antisubmarin la impactul cu ţinta sau cu fundul tare al mării la imersiuni de sub 10 m; �
41) Aparatul de aprindere care echipează bomba clasică antisubmarin este alcătuit din:
a ) dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei; �
b ) dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei; �
c ) dispozitiv de reglare a timpului de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei; �
d ) dispozitiv pirotehnic de întârziere a exploziei, dispozitiv de siguranţă şi percuţie şi dispozitiv de iniţiere a exploziei; �
42) Motorul rachetă care echipează bomba reactivă antisubmarin face parte din grupa motoarelor:
a ) motoarelor rachetă chimice cu combustibil solid; �
b ) motoarelor rachetă cu combustibil lichid; �
c ) turbopropulsoare; �
d ) aeroreactive cu reacţie directă. �
43) Încărcătura de amorsare de la bombele reactive antisubmarin are rolul de a:
a ) iniţia explozia încărcăturii de exploziv; �
b ) aprinde încărcătura de pulbere a motorului rachetă; �
c ) produce agentul de lucru care generează forţa de tracţiune a motorului rachetă; �
d ) arunca bomba reactivă de pe lansator. �
44) Începerea funcţionării aparatului de aprindere a bombei clasice antisubmarin este determinată de :
a ) presiunea hidrostatică reglată; �
b ) impactul cu apa; �
c ) părăsirea instalaţiei de lansare; �
d ) epuizarea timpului reglat pentru autodistrugere; �
45) Începerea funcţionării aparatului de aprindere al bombei reactive antisubmarin este determinată de :
a ) presiunea hidrostatică reglată; �
b ) impactul cu apa; �
c ) impactul submarinul sau cu fundul tare al mării; �
d ) părăsirea instalaţiei de lansare. �
46) Pregătirea finală a bombelor antisubmarin se va face:
a ) când nava este la cheu; �
b ) când nava este în radă; �
c ) când nava este în şantier; �
d ) când nava se află în marş spre raionul de lansare; �
47) Bombele clasice antisubmarin se lansează cu instalaţia de tipul:
a ) rampe de lansare; �
b ) lansator cu plan înclinat; �
c ) lansator cu tuburi de ghidare; �
d ) lansator tip catapultă �
48) Bombele reactive antisubmarin se lansează cu instalaţia de tipul:
a ) rampe de lansare; �
b ) container de ghidare; �
c ) lansator cu tuburi de ghidare; �
d ) lansator tip catapultă. �
49) Rolul substanţelor stabilizatoare din compunerea combustibilului motorului reactiv al bombelor antisubmarin constă în:
a ) asigurarea stabilităţii fizice pe timpul depozitării, manipulării, exploatării; �
b ) descompunerea combustibilului sub influenţa unor acţiuni exterioare; �
c ) menţinerea neschimbate un timp cât mai îndelungat a proprietăţilor fizico-chimice şi termochimice; �
d ) sensibilizarea încărcăturii de propulsie a motorului rachetă. �
{"name":"ASA pt Rachetisti", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on marine mines and their operational mechanisms with our comprehensive quiz. This quiz is designed for those interested in naval warfare and mine technologies, providing a challenging experience.Features:49 detailed questionsMultiple choice formatScore tracking for improved learning","img":"https:/images/course6.png"}