MANEVRA NAVEI
Navigational Maneuvers Quiz
Test your knowledge on essential navigational maneuvers and safety protocols in maritime operations. This quiz covers various scenarios related to ship handling, safety measures, and emergency protocols.
Whether you are a student or a professional in the maritime field, this quiz will challenge your understanding of critical maneuvers. Key areas of focus include:
- Emergency response tactics
- Maneuvering in shallow waters
- Handling adverse weather conditions
- Recovery protocols for overboard situations
1) Ce se urmareste atunci când se realizeaza a schita a sondajelor în jurul unei nave esuate?
A ) Stabilirea naturii fundului, directia cea mai favorabila pentru iesire si posibilitatile de lansare la apa a mijloacelor de salvare
B ) Stabilirea adâncimii apei, gradul de avariere a corpului navei, posibilitati de folosire a ancorelor proprii
C ) Stabilirea naturii fundului, daca elicea este libera, directia cea mai convenabila pentru iesire, locul unde nava este în contact cu fundul apei
D ) Stabilirea daca se poate folosi elicea, locul unde nava este în contact cu fundul apei, modificarea asietei navei
2) Ce manevra se recomanda în cazul unei esuari iminente pentru a reduce impactul cu fundul apei?
A ) Stoparea masinii si punerea cârmei într-un bord pâna la întoarcerea navei cu bordul spre locul de esuare
B ) Stoparea masinii si punerea cârmei într-un bord, pâna la întoarcerea navei cu pupa spre locul de esuare
C ) Deplasarea de greutati spre prova navei pentru protejarea cârmei si a elicei
D ) Stopare masinii si punerea pe mars înapoi, cu scopul de a anula miscarea de inertie înainte a navei si stoparea acesteia
3) Manevra pilotinei de apropiere de nava se executa
A ) În sensul curentului si pe directia vântului sub un unghi cât mai ascutit
B ) Nu are importanta, dar se va executa cu atentie pentru evitarea coliziunii
C ) Sub un unghi ascutit si mereu în bordul de sub vânt si curent
D ) Conform indicatiilor comandantului navei
4) Scara de pilot trebuie sa fie instalata astfel ca pilotul sa nu urce mai mult de
A ) 8 m
B ) 9 m
C ) 10 m
D ) 10 trepte
5) Manevra navei la ambarcarea /debarcarea pilotului pe timp de noapte, presupune executarea urmatoarelor activitati:
A ) Se va aduce în bordul de sub vânt o vesta de salvare pentru pilot
B ) Se aprind luminile de mars sau de ancora, conform Colreg
C ) Se iau masuri de iluminare a bordului de acostare, de primire a pilotului, se pregateste scara de pilot
D ) Se completeaza documentul pentru plata activitatii de pilotaj
6) Urmatoarele activitati sunt obligatorii pentru executarea manevrei de ambarcare/debarcare pilot:
A ) Se mentine nava din cârma si masini cu prova în vânt pentru a usura manevra de acostare a pilotinei
B ) Se instaleaza un observator instruit pe puntea etalon pentru dirijarea pilotinei
C ) Se aduce registrul de schela în zona ambarcarii/debarcarii pilotului la bord
D ) Se stabileste bordul de sub vânt si curent pentru acostarea pilotinei, se pregatesc baloane de acostare si parâmele de legatura ce trebuie date la pilotina
7) În timpul navigatiei prin zone cu adâncimi mici se va tine cont de faptul ca:
A ) Efectul cârmei este mai mic, nava guverneaza mai greu, iar viteza se reduce cu 20 – 25%
B ) Efectul cârmei este mai mare, nava guverneaza bine
C ) La aparitia unei diferente mari de adâncime, nava va abate brusc cu prova spre adâncimea mai mica
D ) Zonele de navigatie cu adâncimi mici nu sunt considerate dificile pentru manevra navei
8) În timpul navigatiei prin zone cu adâncimi mici
A ) Nava formeaza valuri mari numai la prova, proportional cu viteza navei, marind rezistenta la înaintare cu 50%
B ) Nava formeaza valuri mari la prova si la pupa, proportional cu viteza navei, marind rezistenta la înaintare cu 25 – 30%
C ) Nava formeaza valuri mari numai la pupa, care vor reduce înaintarea, proportional cu viteza navei
D ) Valurile mari formate, ajuta înaintarea navei, marind viteza cu 25 – 30%
9) La navigatia în zone înguste, trebuie:
A ) Distanta la travers între navele care se depasesc, sa nu fie mai mica de 3 latimi ale navei care depaseste, pentru evitarea efectului de suctiune
B ) Sa circule cu viteza sporita, pentru a nu incomoda celelalte nave
C ) Sa circule pe centrul senalului pentru a evita esuarea
D ) Sa navige la cel mult 2 latimi de nava, de marginea dreapta a senalului, pentru a evita efectul de suctiune
10) La navigatia prin scheme de separare a traficului, navele trebuie sa manevreze astfel:
A ) Sa se circule cât mai aproape de linia sau zona de separare a traficului
B ) Sa se intre în schema de separare pe cât posibil pe un drum perpendicular pe directia generala de deplasare
C ) Sa se navige cu viteza cât mai mare, pentru a parcurge cât mai repede zona respectiva, evitând astfel aglomerarile
D ) Navele care se deplaseaza de-a lungul caii de navigatie, trebuie sa navige în dreapta liniei, zonei de separatie sau fata de punctul de convergenta
11) Conducerea navei prin zone înguste si cu adâncimi mici se efectueaza respectându-se urmatoarele masuri de siguranta a navigatiei
A ) Evitarea tendintei navei de a se îndrepta cu prova spre zonele cu adâncimi mici, datorita efectului de suctiune;
B ) Se va circula cu viteza suficient de mare pentru a degaja cât mai repede zona respectiva de navigatie
C ) Se utilizeaza harti la scara mare/planuri, iar trasarea drumului se face tinând cont de giratia navei
D ) Prin marirea corespunzatoare a vitezei se vor forma valuri de însotire ce vor determina modificarea asietei navei (apupare), ceea ce va determina cresterea calitatilor manevriere ale navei
12) Pentru executarea navigatiei în siguranta pe vreme rea vor fi luati în considerare urmatorii factori
A ) Analiza fortei si directiei vântului, a alurilor corecte, în functie de suprafata velica si comportarea navei
B ) Verificarea instalatiilor de ancorare si remorcare, pentru utilizarea lor în situatii neprevazute
C ) Analiza posibilitatilor de utilizare a mijloacelor colective de salvare în situatii neprevazute
D ) Analiza conditiilor de navigatie pe vreme rea, tinându-se cont de vânt
13) La manevra navei pe vreme rea se va:
A ) Determina forma si aspectul valurilor din raionul de navigatie, pentru a deduce oscilatiile periculoase ale navei
B ) Analiza forta de izbire a valurilor, alura corecta fata de val si consecintele asupra rezistentei navei
C ) Asigura un bord liber minim necesar, pentru a reduce astfel suprafata velica
D ) Umple toate tancurile de apa si balast, pentru a avea un centru de greutate cât mai coborât
14) Pentru a se evita situatiile periculoase, atunci când nava trebuie sa întoarca la drum opus în vânt si val, manevra se executa astfel
A ) Se reduce viteza pe cât posibil, dupa care se începe giratia
B ) Se mareste viteza pe cât posibil ( pentru a trece cât mai repede prin pozitia cu valul din travers), dupa care se începe giratia
C ) Se mareste viteza pe cât posibil, schimbarea de drum facându-se cu cârma banda, pentru evitarea intrarii navei în sincronism
D ) Schimbarea de drum se va face cu unghi mare de cârma, indiferent de viteza navei, giratia facându-se cu atentie
15) Pentru a se evita situatiile periculoase, atunci când nava manevreaza cu valul si vântul din pupa, pentru a întoarce la drum opus, se procedeaza astfel
A ) Se micsoreaza viteza navei înainte de începerea giratiei (deoarece înclinarea navei datorata întoarcerii se va însuma cu înclinarea produsa de vânt si valuri, ceea ce poate duce la rasturnarea navei), apoi se mareste viteza navei pentru a se depasi pozi
B ) Se mareste viteza pe cât posibil, pentru a o depasi pe aceea a valului, evitându-se astfel intrarea în sincronism
C ) Se mareste viteza pe cât posibil, pentru a trece cât mai repede prin pozitia cu valul din travers, dupa care se începe giratia
D ) Indiferent de viteza navei, giratia navei trebuie facuta cu atentie, sau daca nu se poate, mai bine se renunta pentru a se evita crearea unei situatii de pericol
16) Tangajul navei depinde de raportul dintre lungimea navei (L) si lungimea de unda a valului (?), situatia cea mai nefavorabila fiind atunci când:
A ) L >?, nava calca pe mai multe valuri în acelasi timp
B ) L < ?, nava urca si coboara pe coama valului – tangaj foarte pronuntat
C ) L = ?, nava se poate afla când cu prova si pupa pe câte un val, când cu centrul pe coama valului iar prova si pupa suspendate
D ) Indiferent de raportul dintre L si ?, tangajul cel mai periculos este cu valul din prova, deoarece nava primeste lovituri puternice din prova si ambarca multa apa pe punte
17) Manevra de apropiere a navei de omul cazut în apa se executa:
A ) Din inertie, cu masina stopata, astfel ca omul sa fie lasat în vântul navei
B ) Din inertie, cu pupa astfel ca omul sa poata fi recuperat mai usor din apa
C ) Din inertie, cu masina stopata, astfel ca omul sa fie lasat sub vântul navei
D ) Întotdeauna este periculoasa apropierea navei de omul din apa si de aceea se va folosi o barca pentru recuperarea acestuia
18) Algoritmul executarii manevrei de om la apa folosind curba lui WILLIAMSON este urmatorul:
A ) Dupa ce s-a executat o întoarcere de 60° cu cârma banda în bordul în care a cazut omul, se orienteaza cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drum initial inversat
B ) Se executa o întoarcere de 60° în oricare din cele doua borduri, dupa care se orienteaza cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drumul initial inversat
C ) Se pune cârma banda în bordul în care s-a produs evenimentul si dupa o întoarcere de 250° fata de drumul initial se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
D ) Se executa o giratie completa în bordul în care a cazut omul si acesta trebuie sa se afle în prova navei la terminarea manevrei
19) Algoritmul executarii manevrei de om la apa folosind curba lui SCHRANOW este urmatorul:
A ) Se executa o giratie completa în oricare dintre borduri si omul trebuie sa se gaseasca în punctul de începere a manevrei
B ) Se pune cârma banda în oricare dintre borduri si dupa o întoarcere la drumul de salvare calculat : Ds = Di + 180° ± 60°, se va naviga pe acest drum pentru gasirea omului din apa
C ) Se pune cârma banda în oricare dintre borduri, necunoscându-se momentul când a cazut omul în apa si dupa o întoarcere de 180° se va executa cautarea
A ) Se executa o giratie completa în oricare dintre borduri si omul trebuie sa se gaseasca în punctul de începere a manevrei b ) Se pune cârma banda în oricare dintre borduri si dupa o întoarcere la drumul de salvare calculat : Ds = Di + 180° ± 60°, se va naviga pe acest drum pentru gasirea omului din apa c ) Se pune cârma banda în oricare dintre borduri, necunoscându-se momentul când a cazut omul în apa si dupa o întoarcere de 180° se va executa cautarea d ) Se pune cârma banda în bordul în care se presupune ca a cazut omul si se executa o întoarcere la Di ± 60°
20) În cadrul activitatilor executate pentru recuperarea omului cazut în apa se apasa butonul „Man over board” al GPS-ului, în urmatorul scop:
A ) GPS-ul va indica continuu numai distanta pâna la locul accidentului, permitând astfel reglarea vitezei pentru a putea opri nava lânga omul din apa
B ) GPS-ul va indica continuu numai relevmentul la locul accidentului, permitând astfel cunoasterea în orice moment a drumului navei spre om
C ) Pentru a ghida permanent deplasarea navei spre locul accidentului, indicând continuu relevmentul si distanta
A ) GPS-ul va indica continuu numai distanta pâna la locul accidentului, permitând astfel reglarea vitezei pentru a putea opri nava lânga omul din apa b ) GPS-ul va indica continuu numai relevmentul la locul accidentului, permitând astfel cunoasterea în orice moment a drumului navei spre om c ) Pentru a ghida permanent deplasarea navei spre locul accidentului, indicând continuu relevmentul si distanta d ) Pentru a indica celui care executa manevra de om la apa ce metoda sa foloseasca, în functie de timpul scurs de la caderea omului în apa si pâna în momentul apasarii butonului
21) Pe timpul manevrei de om la apa pentru înstiintarea în RTF a celorlalte nave din zona apropiata despre manevra:
A ) Se lanseaza semnalul S.O.S
B ) Se lanseaza apelul si mesajul de primejdie: MAY DAY MAY DAY MAY DAY
A ) Se lanseaza semnalul S.O.S b ) Se lanseaza apelul si mesajul de primejdie: MAY DAY MAY DAY MAY DAY c ) Se lanseaza apelul si mesajul de securitate SECURITE SECURITE SECURITE d ) Se lanseaza apelul si mesajul de urgenta PAN PAN PAN
D ) Se lanseaza apelul si mesajul de urgenta PAN PAN PAN
22) Pentru executarea manevrei de om la apa prin giratie simpla se va proceda astfel:
A ) Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 250° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
B ) Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 360° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
C ) Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 180° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
a ) Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 250° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina b ) Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 360° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina c ) Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 180° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina d ) Se pune cârma banda în bordul în care a cazut omul si dupa o întoarcere de 310° fata de drumul initial, se aduce cârma la zero si se stopeaza masina
23) Conducerea navei în zona acoperita de o schema de separare a traficului se face respectându-se urmatoarele reguli:
A ) Intrarea/iesirea în scheme de separare se va face sub un unghi cât mai mare, pentru a scurta durata manevrei
B ) Navigatia se desfasoara în directia sagetilor fluxului, intrare/iesirea în culoar se face pe la capetele acestuia evitându-setraversarea si ancorarea în interiorul acestora
C ) Traversarea schemelor de separare a traficului se va face sub un unghi cât mai ascutit, pentru a se evita intersectarile cu drumurile navelor aflate în mars în interiorul schemei
D ) Navigatia se desfasoara în directia sagetilor fluxului, cu viteza minima de guvernare si cu atentie sporita, pentru evitarea unor situatii de foarte mare apropiere între navele aflate în trafic
24) În general coliziunea produce avarii la corpul navei care genereaza de cele mai multa ori gauri de apa. Apa îmbarcata prin acestea poate provoca urmatoarele situatii la bord, care va afecta stabilitatea navei:
A ) Înclinarea, apuparea sau aprovarea navei
B ) Cresterea uniforma a pescajului navei
C ) Deteriorarea calitatii marfurilor din magazii
a ) Înclinarea, apuparea sau aprovarea navei b ) Cresterea uniforma a pescajului navei c ) Deteriorarea calitatii marfurilor din magazii d ) Dezafectarea compartimentelor inundate, de sub punte
25) În caz de coliziune a unei nave, primele masuri care se vor lua la bord sunt:
A ) Transmiterea mesajului de pericol si evitarea de a se mai face manevre cu navele, daca acestea sunt blocate una în cealalta
B ) Determinarea pericolului de explozie sau de incendiu, închiderea tuturor portilor etanse, inspectarea compartimentelor de sub linia de plutire pentru depistarea eventualelor fisuri sau gauri de apa
C ) Transmiterea mesajelor de ajutor de la caz la caz si pregatirea echipajului pentru abandonarea navei
D ) Închiderea tuturor portilor etanse de sub punte si orientarea navei cu viteza cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de esuare, pentru evitarea pericolului de rasturnare sau scufundare
26) Concomitent cu lupta pentru mentinerea vitalitatii navei în situatii de coliziune, se vor executa manevre pentru ca nava sa fie mentinuta într-o alura care sa limiteze patrunderea apei astfel:
A ) Închiderea tuturor portilor etanse si orientarea navei cu viteza cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de esuare, pentru evitarea pericolului de rasturnare sau scufundare
B ) Stoparea masinii si mentinerea navei în deriva pentru a se limita astfel viteza de patrundere a apei în interior
C ) Manevrarea navei pentru ca gaura de apa sa fie mentinuta sub vânt si valuri, redresarea navei prin deplasare de greutati si balastare/debalastare de tancuri de lichide, fara a pune în pericol stabilitatea navei, pentru ridicarea gaurii de apa deasupra n
D ) Manevrarea navei si pregatirea mijloacelor si a echipajului pentru abandon, conform rolului
27) Manevra navei cu incendiu la bord presupune executarea urmatoarelor activitati:
A ) Orientarea navei astfel încât flacarile incendiului si fumul sa fie aduse sub vânt, fara a pune în pericol barcile de salvare si plutele de salvare
B ) Orientarea navei cu pupa în vânt astfel ca flacarile si fumul sa nu afecteze prea mult zona pupa unde se afla suprastructura
C ) Transmiterea mesajului de ajutor de la caz la caz si pregatirea echipajului pentru abandonarea navei
D ) Concomitent cu lupta de localizare si stingere a incendiului nava va fi manevrata pentru a se putea asigura un bord sub vânt în vederea lansarii la apa a mijloacelor de salvare colective, în caz de nevoie
28) Pe timpul manevrei navei prin zone cu gheturi, la intrarea dintr-o zona libera într-o zona cu sloiuri, se va tine cont de urmatoarele aspecte:
A ) Se va intra cu viteza suficient de mare care sa permita spargerea ghetii si învingerea rezistentei opusa la înaintare de sloiurile plutitoare
B ) Se va înainta cu minimum de viteza pentru evitarea socurilor puternice suferite de corpul navei, manevrând cu unghiuri mari de cârma pentru ocolirea sloiurilor de gheata (gheturile având partea imersata mult mai mare decât cea emersata, 1/9)
C ) Înainte de contactul cu gheata se va stopa de fiecare data masina, astfel ca impactul cu gheata sa se faca numai din inertie si aceasta destul de redusa
D ) Se va reduce mult viteza pentru ca la contactul cu gheata sa nu aiba de suferit corpul navei, iar cârma va fi manevrata cu unghiuri mici si numai la mars înainte
29) Patrula Internationala a Ghetarilor detecteaza gheturile si emite avize pentru navigatori, unde se transmit urmatoarele date:
A ) Coordonatele punctelor ce delimiteaza zonele de pericol, sau coordonatele gheturilor, informatii despre ghetarii din zona
B ) Drumurile recomandate pentru navele aflate în zona supravegheata
C ) Drumurile probabile de deriva a gheturilor din zona supravegheata
D ) Numarul navelor aflate în trafic prin zona supravegheata
30) Pentru executarea manevrei de lansare la apa a ambarcatiunilor de salvare pe vreme rea este necesar ca:
A ) Navele din jur sa fie informate de executarea manevrei
B ) Pozitia navei pe timpul lansarii sa fie pe cât posibil cu vântul în bordul opus lansarii
C ) Manevra sa fie începuta de ofiterul de cart si apoi continuata de comandantul navei
D ) Lansarea sa se execute rapid numai atunci când nava se afla în zona valurilor cu înaltime mica
31) Pentru salvarea supravietuitorilor cu elicopterul se vor folosi instalatiile acestuia având la capat agatat de cârlig
A ) Un sling, un cos, o targa, un scaun, o plasa
B ) Un sling, un cos, un colac de salvare, o targa
C ) Un cos, o targa, o plasa, o bandula, o chinga de salvare
D ) Un sling, un cos, un scaun, o plasa, o vesta de salvare
32) În conditiile în care starea marii nu permite lansarea ambarcatiunilor de salvare, apropierea de supravietuitorul din apa cu nava se va executa tinând cont de directia vântului astfel:
A ) Sub vântul acestuia
B ) În vântul acestuia
C ) Cu prova în vânt
D ) Cu pupa în vânt
33) Pentru acordarea asistentei unei aeronave aflate în pericol de amerizare, nava trebuie sa transmita pilotului date despre
A ) Directia, forta vântului, starea marii
B ) Posibilitatile existente la bordul navei pentru acordarea asistentei de salvare
C ) Posibilitatile de asigurare a asistentei medicale la bord
D ) Posibilitatile de interventie pentru acordarea asistentei de salvare si de catre alte nave din zona
34) Pe timpul cât nava se îndreapta spre zona de recuperare a supravietuitorilor este necesar sa se faca urmatoarele pregatiri la bord:
A ) Sa se monteze în afara bordului socare, plase de urcare, scari de pilot, scari de pisica, puse pe pozitie si gata de a fi folosite în ambele borduri pe toata lungimea navei în sectoarele cu bordul liber cel mai mare
B ) Sa balasteze nava pentru obtinerea unui bord liber cât mai redus pentru a usura ridicarea din apa a supravietuitorilor
C ) Sa modifice asieta navei prin aprovare sau sa apupare pentru a usura ridicarea din apa a supravietuitorilor
D ) Sa se monteze în afara bordului socare, plase de urcare, scari de pilot, scari de pisica, puse pe pozitie si gata de a fifolosite în ambele borduri pe toata lungimea navei în sectoarele cu bordul liber cel mai mic
35) Deplasarea maselor de aer intr-un ciclon tropical este caracterizata de :
A ) O miscare a giratiei vantuluio in spirale
B ) O miscare de "translatie" a sistemului depresionar
C ) O miscare a giratiei vantu;lui cu viteze din ce in ce mai mari pe masura ce se apropie spre ochiul ciclonului
D ) Toate trei
36) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera sudica :
A ) In partea dreapta
B ) In partea stanga
C ) In SE fata de traiectorie
D ) Pe directia deplasarii depresiunii
37) Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera nordica :
A ) In partea dreapta
B ) In partea stanga
C ) In spatele directiei de deplasare a depresiunii
D ) Pe directia deplasarii depresiunii
38) Cand nava se afla in semicercul periculos vantul deriveaza nava catre :
A ) Partea din dreapta a traiectoriei ciclonului
B ) Partea din stanga a traiectoriei ciclonului
C ) Centrul ciclonului
D ) Semicercul manevrabil
39) Viteza vantului este de regula mai mare in :
A ) Semicercul manevrabil
B ) Semicercul periculos
C ) Centrul ciclonului
D ) In urma ciclonului
40) In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical, semicercul manevrabil va fi determinat :
A ) Stand cu fata catre centrul ciclonului
B ) Stand cu fata in vant
C ) Stand cu fata in directia de deplasare a depresiunii tropicale
D ) Stand cu spatele catre centrul ciclonului
41) Cand o nava aflata in semicercul manevrabil poate tarasi mai repede zona de actiune a ciclonului ?
A ) Dupa formarea ciclonului, acesta fiind pe o traiectorie ascendenta
B ) Dupa ce ciclonul si-a schimbat traiectoria
C ) In cazul curbarii traiectoriei
D ) Cand nava are vantul din pupa
42) Ce se intelege prin "cadranul mai periculos" ?
A ) Cadranul din partea stanga fata de traiectoria ciclonului
B ) Cadranul din partea dreapta fata de traiectoria ciclonului
C ) Cadranul in care depresiunea este in crestere
D ) Cadranul anterior al semicercului periculos
43) O nava suprinsa de ciclon in emisfera nordica se afla in semicercul periculos :
A ) Cand nava tine o capa preventiva, iar vantul gireaza in sens retrograd
B ) Cand nava tine o "capa preventiva", iar vantul gireaza in sens direct
C ) Cand vantul vine din pupa navei
D ) Cand vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
44) O nava suprinsa de ciclon in emisfera sudica se afla in semicercul manevrabil :
A ) Cand vantul bate din Pv Tb
B ) Cand vantul bate din Pv Bd
C ) Cand vantul gireaza in sens direct
D ) Cand vantul gireaza in sens retrograd
45) Mentinand nava stopata, vantul isi pastreaza directia, insa isi mareste viteza, barometrul indica o scadere a presiunii :
A ) Nava se afla in semicercul manevrabil
B ) Nava se afla in semicercul periculos
C ) Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si anume in semicercul sau posterior
D ) Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si anume in semicercul sau anterior
46) Daca vantul isi mentine directia, marindu-si viteza, iar presiunea barometrica creste :
A ) Nava se afla in semicercul periculos
B ) Nava se afla in semicercul manevrabil
C ) Nava se afla pe traiectoria ciclonului dar inapoia centrului ciclonului si anume in semicercul sau posterior
A ) Nava se afla in semicercul periculos b ) Nava se afla in semicercul manevrabil c ) Nava se afla pe traiectoria ciclonului dar inapoia centrului ciclonului si anume in semicercul sau posterior d ) Nava se afla pe traiectoria ciclonului, dar inaintea centrului acestuia si anume in semicercul sau anterior
47) Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla nava, in situatia cand nava se afla langa vortex :
A ) Vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade
B ) Vantul taie izobarele sub un unghi de 60 grade
C ) Vantul are o directie neregulata
D ) Vantul bate aproape paralel cu izobarele
48) Ciclonii se nasc ca regula generala pe paralele de latitudine la :
A ) 0 - 7 grade
B ) 0 - 10 grade
C ) 7 - 15 grade
D ) 15 - 20 grade
49) In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :
A ) Vantul din pupa Tb
B ) Vantul din pupa Bb
C ) O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Tb intre 10 - 45 grade
D ) O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 15 - 25 grade
50) In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :
A ) O alura de capa preventiva, cu vantul din Pp Bb intre 1-2 carturi
B ) O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 10 - 45 grade
C ) O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Tb intre 15 - 25 grade
D ) Vantul din pupa
51) In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :
A ) O alura cu vantul din Pp Bd
B ) O alura cu vantul din Pv Bb
C ) O alura cu vantul din Pp Tb
D ) O alura cu vantul din Pv Tb
52) In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :
A ) O alura cu vantul din Pp Bd
B ) O alura cu vantul din Pv Bb
C ) O alura cu vantul din Pp Tb
D ) O alura cu vantul din Pv Tb
53) Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :
A ) Sa marim viteza navei
B ) Sa mentinem un drum cu vant de pupa
C ) Sa mentinem drumul si viteza
D ) Sa micsoram viteza pentru a lasa ciclonul sa se indeparteze
54) Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :
A ) Cresterea temperaturii aerului, cresterea presiunii, intretinerea brizelor si musonilor, aparitia norilor Cumulus
B ) Aparitia pescarusilor, cresterea presiunii, valuri mari
C ) Variatia anormala a presiunii, aparitia hulei, schimbarea directiei vantului, aparitia norilor Cirrus, incetarea brizelor
D ) Valuri de furtuna, cresterea presiunii, aparitia norilor Stratus, mentinerea directiei vantului
55) Care este documentul care trebuie prezentat santierului inainte de urcarea pe doc ?
A ) Diagrama de stabilitate
B ) Planul de desfasurare al tablelor
C ) Planul de forme
D ) Planul de andocare
56) Raspunderea pentru manevra de urcare a navei pe doc este in sarcina :
A ) Comandantului navei
B ) Comandantului docului
C ) Comandantului docului si capitanilor celor doua remorchere care remorcheaza nava
D ) Directorului santierului
57) Dupa ce docul a dat sarmele de manevra la bordul navei ( la pv si la pp) si acestea au fost voltate, de manevra si de siguranta navei va raspunde :
A ) Comandantului navei
B ) Echipajul navei
C ) Comandantul docului
D ) Capitanii celor 2 remorchere
58) Asieta navei inainte de urcarea pe doc trebuie sa fie :
A ) 1 - 2 m
B ) 1,5 - 3 m
C ) Cat mai mare
D ) Cat mai mica
59) La ce ajuta planul de andocare al navei santierului ?
A ) Pentru a sti la ce adancime sa scufunde docul
B ) Pentru a vedea daca capacitatea de ridicare este suficienta
C ) Pentru pozitionarea blocurilor ce formeaza calajul
D ) Pentru montajul jaloanelor de centrare a navei
60) Pentru micsorarea duratei pozitiei critice de cand etamboul atinge primul bloc al calajului docului, pana cand nava se sprijina cu toata chila pe calaj, cum trebuie sa fie asieta docului ?
A ) Pe chila dreapta
B ) O inclinare de 10 - 15 grade
C ) Asieta indiferenta
D ) Asieta docului sa fie apropiata de cea a navei
61) La manevra de urcare pe doc se poate fundarisi ancora si de ce ?
A ) Da
B ) Nu
C ) Da, pentru oprirea navei
D ) Da, pentru a evita remorcherul din prova
62) De ce unghiul dintre linia de baza a navei si planul puntii docului trebuie sa fie cat mai mic ?
A ) Ca forta de reactie a docului sa fie cat mai mare
B ) Ca forta de reactie a docului sa fie cat mai mica
C ) Ca forta de reactie a docului sa se anuleze
D ) Ca sa nu se incline nava
63) Ce trebuie sa se verifice la nava inainte de iesirea de pe doc ?
A ) Inchiderile etanse de pe punte
B ) Valoarea inaltimii metacentrice transversale sa fie minima
C ) Repartizarea lichidelor sa fie uniforma
D ) Deschiderile de la opera vie sa fie inchise
64) Pe timpul manevrei de intrare/iesire a navei de pe doc se poate folosi masina navei proprii ?
A ) Da
B ) Nu
C ) Da, daca nava are elica in duza
D ) Numai pe mars inapoi
65) Care este cel mai important element de care trebuie sa se tina cont la dezesuarea navei ?
A ) Valurile
B ) Lungimea lantului de ancora
C ) Natura fundului
D ) Ora mareei inalte
66) La esuarea voluntara a navei ancorele se fundarisesc :
A ) Dupa atingerea fundului
B ) Cand masina este incet inapoi
C ) Cu circa 200 - 250 m inainte de atingerea fundului
D ) Dupa esuarea navei
67) Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :
A ) Stancos
B ) Argilos
C ) Nisipos
D ) Malos
68) In cazul in care nava este in pericol iminent de scufundare, comandantul navei va alege pentru esuare un teren :
A ) Cu coeficient mare de frecare
B ) Cu coeficient mic de frecare
C ) Cu coeficient mediu de frecare
D ) Cel mai apropiat cu coeficient de frecare cat mai mic
69) Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :
A ) Mentinut
B ) Crescut
C ) Micsorat
D ) Nu are importanta
70) Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :
A ) Mentinut
B ) Crescut
C ) Micsorat
D ) Nu are importanta
71) Pescajele unei nave esuate cu prova pe mal trebuie inaintea inceperii operatiunii de dezesuare :
A ) Sa creasca la prova si sa se micsoreze la pupa
B ) Sa creasca la pupa si sa se micsoreze la prova
C ) Sa creasca foarte mult la prova si sa se mentina la pupa
D ) Sa se mentina la prova si sa creasca la pupa
72) La dezesuarea navei cu mijloacele bordului, masina si carma se folosesc :
A ) Toata masina inapoi, carma mijloc
B ) Toata masina inapoi, carma banda drepta
C ) Toata masina inapoi, carma banda stanga
D ) Alternativ masina inainte si inapoi si carma intr-un bord si altul
73) Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :
A ) Vremea
B ) Natura fundului
C ) Cantitatea de marfa la bord
D ) Viteza de deplasare a navei
74) Esuarea voluntara a navei se face :
A ) Nava se lasa in voia valurilor
B ) Cu o viteza suficienta guvernarii navei
C ) Cu nava stopata
D ) Cu viteza mare pentru a preintampina scufundarea navei
{"name":"MANEVRA NAVEI", "url":"https://www.quiz-maker.com/QPREVIEW","txt":"Test your knowledge on essential navigational maneuvers and safety protocols in maritime operations. This quiz covers various scenarios related to ship handling, safety measures, and emergency protocols.Whether you are a student or a professional in the maritime field, this quiz will challenge your understanding of critical maneuvers. Key areas of focus include:Emergency response tacticsManeuvering in shallow watersHandling adverse weather conditionsRecovery protocols for overboard situations","img":"https:/images/course1.png"}